Din mai 2012, România a fost condusă, de facto, de niște socialiști corupți și incompetenți. Guvernul Cioloș a fost controlat tot de ei, de cei din Ciuma Roșie, și nu a avut decât un rol: să scoată PSD-ul de sub radar și să-i dea timp să se refacă într-o aparentă opoziție, ca să se uite nenorocirile făcute de Ponta. Nu am uitat cu câtă înverșunare s-a opus premierul “tehnocrat“ să emită o ordonanță pentru alegerea primarilor în două tururi. Guvernul Orban, instalat în noiembrie 2019, este captivul unui Parlament dominat de Ciuma Roșie. Nu vreau să găsesc scuze pentru nenumăratele prostii făcute de liberali – sub conducerea lui Raed Arafat au închis școlile, piețele și bisericile - dar scopul guvernului Orban era să organizeze alegeri anticipate, nu să rămână, timp de 15 luni, la putere, având mâinile legate de opoziția din Parlament și de la Curtea Constituțională. De aceea cred că putem spune că, din 2012 până azi, țara a fost pe mâna Ciumei Roșii.
Până la pandemie, România a beneficiat de un context extern foarte favorabil, ceea ce a dus la o creștere economică constantă. N-a rămas nimic în urma acestei creșteri economice în afară de pensii speciale și super-salarii pentru super-bugetari. În buzunarele lor s-a dus creșterea economică. Guvernele PSD au ratat oportunități formidabile! Au furat pe rupte, au numit niște idioți în Guvern, și-au angajat pilele și iubitele în administrația publică. Guvernul Boc a lăsat, în 2012, zero cheltuieli cu pensiile speciale. Ciuma Roșie le-a dus la 10 miliarde de lei pe an. În schimb, țara a rămas cu spitale de la 1950, școli cu WC-ul în curte și o infrastructură de lumea a III-a.
De aceea le spun tuturor prietenilor mei că e vremea să dăm o șansă Dreptei. Știu numeroasele obiecții pe care le au față de cei care se definesc a fi de dreapta. USR-PLUS minte când își neagă preferința pentru proiectele socialiste. În interiorul PNL sunt încă prea mulți useliști, mandarini corupți care au făcut averi uriașe deși au avut salarii de bugetar. Nici Orban, nici Iohannis, nu au lucrat vreo secundă în mediul privat (exclud slujba fictivă deținută de Orban pe vremea în care era doar președintele PNL) și nu au condus o afacere. Pur și simplu nu înțeleg mediul antreprenorial.
Având, deci, un optimism bine temperat, voi merge la vot pe 6 decembrie și voi pune ștampila pe un partid pe care-l consider cu adevărat de dreapta, PMP.
Pentru că România are nevoie de:
Pare simplu, dar va fi foarte greu. CCR-ul lui Dorneanu abia așteaptă să blocheze orice reformă. Va fi nevoie de inteligență, de negocieri complexe, dar mai ales de curaj. Va fi nevoie de un Parlament dominat de Dreapta, care să susțină schimbarea.
De aceea, repet, voi vota cu PMP.
Și sper ca, pe lângă proiectele economice, oamenii de dreapta să nu uite că PSD-ul, această grupare infracțională organizată, trebuie scoasă în afara legii.