"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Majoritatea presei din România, care citește publicația propagandistică New York Times și crede că Sleepy Joe chiar e un democrat, ignoră un fenomen economic tot mai puternic: firmele din California, dar și californienii, migrează masiv spre Texas.
Doar anul trecut, au fost 89.000 de californieni care s-au mutat în Lone Star State. Migrația din California spre alte state este, de fapt, mult mai mare. Angajații din IT profită de faptul că pot lucra de acasă și părăsesc în masă regiunea Silicon Valley. Și marile companii se mută. Mai întâi a dezertat Tesla, după care s-a mutat Elon Musk personal, aici, în Texas, unde locuiesc, iar apoi au urmat HP și Oracle.
De ce? O primă explicație, cea mai simplă: taxele mai scăzute. Dar nu e singurul motiv. În California, reglementările stupide blochează ani întregi orice investiție nouă. Sindicatele și diferite grupuri de interese deschid procese peste procese, doar pentru a bloca investițiile și a-i stoarce de bani pe antreprenori. În Texas, procedurile pentru deschiderea unei afaceri durează un timp incomparabil mai puțin timp. Cel mai bun exemplu este fabrica deschisă de Tesla lângă Austin, într-un timp record. În California ar fi ținut cinci ani de zile doar ca să se stingă procesele intentate de activiștii de mediu.
Texasul a fost ajutat și de decizia administrației Trump de a reduce autorizațiile care încetineau investițiile mari, în infrastructură. Fără această bătaie de cap, texanii au început să construiască masiv. Ca să înțelegeți mai bine ce probleme a creat birocrația dezvoltată de socialiști și demontată de președintele Trump vă ofer câteva exemple. Barajul Hoover, unul din cele mai proiecte din istoria SUA, a fost propus la începutul anilor 1920 și a fost complet terminat după cinci ani de lucrări, în 1936. Pentru comparație, o simplă pistă suplimentară la aeroportul Taos, din New Mexico, a fost finalizată în circa 20 de ani! În Alaska, pentru a demara lucrările la un banal drum care asigura accesul unei comunități izolate la servicii medicale a fost nevoie de 35 de ani. Președintele Trump, care a investit în construcții, a înțeles problemele celor care lucrează în infrastructură și a redus, prin ordin prezidențial, din birocrație.
De aici trebuie să învețe România. De aici poate să plece o nouă guvernare. În loc să se certe pe funcții, spre veselia pesediștilor, liderii partidelor care vor alcătui viitoarea coaliție guvernamentală ar trebui să lucreze la un proiect simplu și clar, în favoarea mediului de afaceri și a cetățenilor care lucrează în mediul privat: mai puține avize, cod fiscal simplificat, cod al muncii rescris astfel încât să permită așa-numitul “at-will employment“.
Pe români, pe majoritatea lor, îi doare în cot cine va fi președintele Camerei Deputaților. Sau cine știe ce altă funcție pompoasă. Ei vor să vadă că economia începe să funcționeze, după pandemie și că vechile metehne ale statului – birocrație, corupție, incompetență – se reduc, chiar dacă nu se vor evapora peste noapte.
Guvernarea României nu-i despre scaunele domnilor Orban sau Barna sau Cioloș. E despre 20 de milioane de cetățeni români, care vor o administrație eficientă și inteligentă, nu circ și scandal.
