Cea mai importantă decizie strategică luată de Băsescu: parteneriatul cu SUA, pus mai presus de „vechea Europă”

În anul 2005, președintele Traian Băsescu a luat o decizie strategică vizionară de o importanță cel puțin la fel de mare ca aderarea României la NATO. El a hotărât că, dacă România va fi nevoită să aleagă între „vechea Europă” – Germania și Franța, în primul rând – și Statele Unite, va merge pe mâna partenerilor americani. Băsescu a fost răstignit, atunci și ulterior, pentru că a avut curajul să își afirme această opțiune.

Azi, vedem clar că Băsescu a avut curaj și viziune. Liderii politici din Germania și Franța au trădat fără rușine Europa de Est, Ucraina în primul rând. După ce Rusia a ocupat Crimeea, în 2014, Germania și Franța au continuat să ofere armament către regimul de la Kremlin, folosind o șmecherie legislativă. Ani întregi, președintele francez Sarkozy a încercat să vândă distrugătoare din clasa Mistral către Rusia. Când Băsescu i-a reproșat acest gest de trădare față de Europa de Est, Sarkozy s-a supărat și a creat probleme României, în interiorul UE. În paralel, Germania se străduia să devină tot mai dependentă de gazele rusești și-i dădea înainte cu Nord Stream 2, ignorând avertismentele Poloniei și Ucrainei. 

În sfârșit, aș vrea să ne amintim de momentul în care președintele SUA, Donald Trump, a cerut cancelarului Angela Merkel să aloce 2% din PIB pentru apărare, așa cum se angajase țara ei prin acordurile din cadrul NATO. Indignare generală, în Germania. Toate prostiile despre relația dintre Trump și Putin, prostii și minciuni lansate de „democrați”, au fost amplificate în presa germană, când, în realitate, cea care-l peria pe dictatorul de la Kremlin era chiar doamna Merkel. 

De ce scriu asta? Fiindcă nu trebuie să uităm că, urmare a gestului curajos și vizionar făcut de Băsescu, azi România este bine protejată, militar, de către SUA. Încă dinainte de invadarea Ucrainei, investițiile SUA în instalațiile militare din România depășeau un miliard de dolari. Probabil că acum sunt mult mai mari. 

Fără Băsescu, țara noastră n-ar fi beneficiat de susținerea atât de puternică a SUA. Și, acum este evident, Statele Unite pot apăra țara de Rusia. Franța și Germania – nu. 

Însă frustratul care doarme acum la Cotroceni, un om incapabil să aibă un proiect politic inteligent, s-a răzbunat pe Băsescu, l-a lăsat fără avantajele unui șef de stat. Știam deja că Iohannis este în lesa securistului Dan Voiculescu. Însă mă întreb tot mai des: de ce ajutorul oferit de România Ucrainei este atât de subțire? Să nu-mi spuneți vă rog că România este discretă. De ce ar fi? Polonia, Estonia, Cehia sau Slovacia se laudă cu ajutorul oferit Kievului. Nu oferă detalii tehnice, dar constant anunță transporturi de armament sau alte forme de sprijin. România, tăcere. Nu, nu este vorba de discreție. România lui Iohannis nu are cu ce să se laude. De ce? Oficial, România condusă de Iohannis și de PSD este de partea celor buni. În realitate, acest regim corupt al Ciumei Roșii privește cu admirație la Putin. Probabil că mulți din Ciuma Roșie au fost cumpărați de ruși. Deja știm că ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a primit bani ca să facă propagandă pentru Huawei. Dacă a luat bani de la China comunistă și nu a pățit nimic – a fost menținut ministru – de ce n-ar lua și de la Putin? 

Băsescu a avut viziune, curaj și a știut să-și apere țara. 

Văzând cât îl urăsc, mă întreb tot mai des dacă Iohannis și banda sa nu vor să rupă partneriatul strategic cu SUA. Să rupă spiritul său, nu forma sa. Să ne readucă în lesa unei Germanii duplicitare și să joace la două capete, cu Rusia. Sper să îi oprim la timp.