"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Analistul Ionel Stoica, fost jurnalist specializat pe justiție, arată, într-o serie de postări pe pagina sa de Facebook, că justiția anti-corupție a intrat în linie dreaptă în ce privește acapararea de către găștile care doresc o relaxare până la disparție a condamnărilor pentru fapte aosciate corupției. Pe de altă parte însă, casta care a întronat-o șefă pe controversata Lia Savonea dorește să-și păstreze nealterate privilegiile, astfel că președinta ÎCCJ se crede lidera României și îi cheamă la ordin pe lacheii PSD ca să le traseze directive care ar putea pulveriza, în cele din urmă, actuala coaliție de guvernare.
„Doamna Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, a început o licitație cu strigare fără precedent în istoria României: consultări cu partidele pe tema salariilor și pensiilor magistraților. Ca un detaliu, trebuie să observați că se crede cea mai importantă din țară și că are comportament de Președinte al României.
S-a întâlnit prima dată cu cei de la PSD, printre aceștia: Sorin Grindeanu, care are insomnii din cauza dosarului Nordis, ministrul Justiției, Radu Marinescu – omul Olguței Vasilescu, vicepremierul Marian Neacșu – condamnat pentru nepotism, și ministrul Muncii, Florin Manole – finul lui Gruia Stoica, zis “Regele Vagoanelor.”
Radu Marinescu a ieșit șifonat din întâlnire. Deja este în contre cu judecătorul Bogdan Mateescu, secretarul general de la MJ, plantat în coasta lui de Lia Savonea cu ajutorul PSD. Slab manager, Radu Marinescu nu are curaj să-i facă nimic; despre revocarea din funcție a lui Bogdan Mateescu nu poate fi vorba. Mai ales că, la ultimele întâlniri cu Lia Savonea, și-a luat-o mereu: că este efemer ca Mihai Eminescu, că se întoarce avocat la Dolj și nu mai câștigă niciun proces – o serie de miștouri bine țintite, ca niște uppercuturi grele la box.
Interesant, îmi spun sursele mele, nu l-a apărat nimeni pe Radu Marinescu; de față mai erau procurorul general al României, Alex Florența, și șefa CSM, Elena Costache.
Radu Marinescu s-a întors cu o falcă în cer și una în pământ la Craiova, iar în weekend a pus o poză cu pisica lui în story (am pus-o în primul comentariu), ușor depresivă, semn că se așteaptă să fie executat, dacă Olguța Vasilescu este de acord. Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, mai precis”, scria Ionel Stoica la sfârșitul lunii octombrie.
Ionel Stoica a revenit recent cu noi detalii privind atmosfera toxică de la ÎCCJ, într-o altă postare, prilejuită de înlăturarea a trei judecătoare (din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu) care intenționau să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise:
„Vin vești foarte proaste de la Înalta Curte, condusă de Lia Savonea. Mai sunt câțiva magistrați acolo care aplică jurisprudența europeană și deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) în România. Nu vreți să știți ce este la această instanță: ce presiuni sunt, hărțuieli mediatice în presa finanțată de gulerele albe, amenințări cu Inspecția Judiciară, judecători forțați să se pensioneze, în timp ce promovările se fac dintre oamenii de casă etc.
După scandalul de la Curtea de Apel București, când, prin decizii administrative luate de Colegiul de Conducere – măsură pro-infractori și total nelegală – au fost schimbați mai mulți judecători din dosarele de mare corupție, au fost finisate noi metode în favoarea gulerelor albe. Una dintre ele este recuzarea – o metodă cu ajutorul căreia, de exemplu, George Copos a scos-o din dosar, în 2014, pe judecătoarea Camelia Bogdan, în dosarul „Loteria II”.
Două judecătoare de la Înalta Curte, apropiate de Lia Savonea (Isabelle Tocan și Luminița Criștiu-Ninu), au schimbat tot completul de judecată (Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cîrnaru) în dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al milionarului Horia Simu, cunoscut ca „Regele Cuprului”, în aplauzele mafioților și ale jurnaliștilor de la Lumea Justiției.
Au acceptat o cerere de recuzare a întregului complet făcută de Șerban Pop, pentru că Popa, Burnel și Cîrnaru au pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE), prin care se extindea termenul de prescripție a infracțiunilor, contrar deciziilor Înaltei Curți și ale CCR. Cu alte cuvinte, judecătoarele recuzate voiau să împiedice o decizie de încetare a procesului penal pe prescripție și să judece dosarul pe fond.
Trebuie să ştiți că, în general, cererile de recuzare sunt respinse în serie, în marile cazuri de corupție, unde procurorii DNA intră în sala de judecată și dau mai multă atenție detaliilor procedurale, iar mai mulți inculpați celebri le-au folosit: Liviu Dragnea, Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Elena Udrea, Darius Vâlcov, Sorin Blejnar etc.
După 2020, recuzările au fost tot mai des folosite nu pentru motive reale de imparțialitate, ci ca strategie procedurală pentru: a schimba completurile percepute ca „dure”, a întârzia judecarea proceselor până la prescrierea faptelor și a evita aplicarea jurisprudenței CJUE privind prescripția sau independența justiției.
Ceea ce se întâmplă acum la Înalta Curte reprezintă deznodământul asaltului mafiot declanșat împotriva Justiției — început de Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu, Florin Iordache și Tudorel Toader — prin OUG 13/2017, revocarea Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA, înființarea Secției Speciale, folosirea intensivă a Inspecției Judiciare pentru hărțuirea magistraților, slăbirea legislației penale, numirile dubioase la CCR și instalarea în fruntea marilor parchete a unor procurori slabi, obedienți față de partid.
Toate acestea marchează, practic, sfârșitul luptei anticorupție în România”.
Amitim că fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul președinte Eximbank, Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, au fost eliberați din penitenciar, marți seară, ca urmare a unei decizii a Instanței Supreme. Magistrații au admis o cale extraordinară de atac și au constatat că faptele erau prescrise. Tot marți, un alt complet de cinci judecători de la Instanța supremă a decis reducerea pedepsei primite de fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, în Dosarul Tablourilor, de la șase la cinci ani de închisoare. PODUL a scris: Justiția Liei Savonea și a CCR golește pușcăriile de corupți! Doi infractori cunoscuți, condamnați definitiv, au fost eliberați din penitenciar, iar un pentru un al treilea s-a redus pedeapsa. Acesta din urmă este un adevărat campion al dosarelor de corupție închise
Luna trecută, un alt complet de la ÎCCJ, din care a făcut parte și Lia Savonea, a decis și achitarea lui Nicolae Bănicioiu, apreciind că procurorii nu au adus probe concludente privind influența sa asupra fostului ministru al Sănătății. PODUL a scris: Ce ogradă pestilențială a ajuns Curtea Supremă. Politicienii acuzați de corupție sunt achitați pe bandă rulantă și comparați cu marii eroi ai planetei, lichidați de regimurile dictatoriale pe care le-au înfruntat. Astfel, Bănicioiu-PSD ar fi chiar un fel de Navalnîi
Tot luna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu cererea de revizuire formulată de omul de afaceri Remus Truică, condamnat în decembrie 2020 la 7 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa.
Fost șef de Cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost eliberat condiționat în iulie 2024, după ce a executat jumătate din condamnare.
Ulterior, el a deschis un proces la Curtea de Apel Ploiești, în care a solicitat anularea condamnării, pe calea revizuirii, însă solicitarea i-a fost respinsă.
A făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care i-a admis în principiu, cererea de revizuire, decizia pe fond urmând să fie luată tot de Curtea de Apel Ploiești.
