Claudiu Năsui despre prezenta recesiune tehnică: „Nu e vina lui Ilie Bolojan. E foarte bine că guvernul a redus deficitul. A greșit rău în felul în care a făcut-o, alegând să crească taxele”/ „Va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi”


Claudiu Năsui despre prezenta recesiune tehnică: „Nu e vina lui Ilie Bolojan. E foarte bine că guvernul a redus deficitul. A greșit rău în felul în care a făcut-o, alegând să crească taxele”/  „Va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi”

Deputatul Claudiu Năsui (USR)  comentează situația economică a României, în contextul prezentei recesiuni tehnice, arătând că vina pentru prezenta situația nu îi aparține lui Ilie Bolojan. 

Amintim că Năsui spune despre el că este libertarian, invocând adesea măsurile ultraliberale adoptate de președintele argentinian Javier Milei pentru reducerea deficitului bugetar, reușind chiar un excedent bugetar istoric și o creștere economică record în 2024 după contracția suferită în 2024. 

Astfel, deputatul USR a criticat măsurile adoptate de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului, arătând că liberalul a adoptat mai degrabă o strategie socialistă în acest sens:  „să crească taxele (opțiunea etatistă), și nu să reducă cheltuielile (opțiunea liberală)”. 

O opinie similară a formulat recent și fostul președinte Traian Băsescu: Traian Băsescu îi spulberă pe criticii lui Ilie Bolojan: „Toți îl înjură, dar nimeni nu vrea să-i ia locul”/ „Premierul să nu mai stea pe gânduri și să declanșeze reforma administrativă” / Fostul președinte dezvăluie și care este cea mai complicată problemă a României

Năsui mai spune că „e foarte bine că a scăzut deficitul și la noi. E păcat că a scăzut din nou prin creșteri de taxe. Mulți ani de acum încolo va trebui să trăim cu creșterile „temporare” de taxe (nu, nu vor fi temporare, veți vedea că au mințit și legat de asta). La un moment dat va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi. Dar efectul lor va fi atenuat, în loc să fie amplificat”. 

CITEȘTE ȘI: România a intrat, oficial, în recesiune tehnică. Premierul Bolojan transmite un mesaj optimist: „Nu traversăm o criză! Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă! Am început trecerea de la un model distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, disciplină bugetară”

Redăm mai jos precizările lui Năsui: 

Intrarea oficială a României în recesiune nu e vina lui Ilie Bolojan.

Nu pot fi acuzat că aș fi propagandist al domnului Bolojan. L-am criticat când a făcut măsuri greșite. L-am susținut de fiecare dată când a vrut să facă ceva liberal (destul de rar). Dar de data asta nu e vina dânsului.

Dacă iubim adevărul, trebuie să înțelegem ce se întâmplă.

Atunci când faci deficit, dopezi creșterea economică pe termen scurt. Dar creezi o situație nesustenabilă pe viitor. Beneficiul e acum, costul e în viitor.

Atunci când tai deficitul, tai una dintre sursele nesustenabile de creștere. Deci e normal să scadă activitatea economică.

E foarte bine că guvernul a redus deficitul. A greșit rău în felul în care a făcut-o.

Avea două opțiuni: să crească taxele (opțiunea etatistă) sau să reducă cheltuielile (opțiunea liberală).

Guvernul Bolojan a ales calea ușoară pentru el, dar rea pentru România. A continuat creșterea cheltuielilor (+1% din PIB), doar că a crescut dur taxele (+2% din PIB care include și o retratare contabilă a unor fonduri UE).

Prin felul cum a scăzut deficitul, guvernul a distrus creșterea economică pe termen lung. Pentru că taxele mai mari descurajează activitatea economică în România și mută resurse de la privat la stat. De la privat, unde sunt cheltuite eficient după criterii de profit și pierdere, către stat, unde sunt cheltuite pe criterii politice discreționare, fără ca politicienii să sufere dacă deciziile luate sunt proaste.

Prin contrast, o țară care a redus deficitul cum trebuie este Argentina. După 123 de ani de deficit, Javier Milei, președintele liberal-libertarian al Argentinei, a adus primul excedent. Fără creșteri de taxe. A tăiat cheltuieli de 6% din PIB. Totul într-un singur an. Absolut colosal.

În România n-au scăzut încă cheltuielile statului. Guvernul Bolojan a tăiat cheltuieli în unele locuri și le-a compensat prin creșteri de cheltuieli în alte locuri. A tăiat la educație și în zonele fără influență politică, dar a crescut la scheme și la ceea ce numesc ei „investiții”. Per total statul nu a cheltuit mai puțin, dimpotrivă cheltuielile au tot crescut.

Ce s-a întâmplat în Argentina odată cu scăderea puternică a deficitului? A scăzut și economia cu 1.7%. Dar apoi și-a revenit spectaculos. Creșterea nu doar că a revenit, dar e a doua cea mai mare de pe continent. Inflația s-a prăbușit. Iar sărăcia s-a înjumătățit, 7 milioane de oameni ieșind din sărăcie în doar doi ani. Iar la alegerile din al doilea an, partidul lui Javier Milei a avut o victorie masivă. Când tăierile sunt de la stat, nu de la populație, sunt răsplătite de alegători.

E foarte bine că a scăzut deficitul și la noi. E păcat că a scăzut din nou prin creșteri de taxe. Din păcate, mulți ani de acum încolo va trebui să trăim cu creșterile „temporare” de taxe (nu, nu vor fi temporare, veți vedea că au mințit și legat de asta).

La un moment dat va reveni și creșterea economică, pentru că vin noi miliarde de euro de la UE peste noi. Dar efectul lor va fi atenuat, în loc să fie amplificat.

Actuala recesiune nu putea fi evitată, dar puteau fi evitate greutățile economice pe viitor. Din păcate acelea nu au fost evitate, iar oportunitatea de reformă a fost din nou ratată.”

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.