"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
„România a intrat pe un curs de confruntare cu Rusia", a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti, ambasadorul rus în România, Vladimir Lipaev. El a mai reproșat Bucureștiului apropierea şi sprijinul militar oferit Ucrainei, acuzând că autoritățile de la Bucureşti tolerează recrutarea de „mercenari pentru Forțele Armate Ucrainene".
Potrivit Veridica.ro. Lipaev a mai afirmat că România ar uma o „politica de militarizare” „în detrimentul situației economice a țării" (vă recomandăm pentru context și acuzațiile bloggerilor Z din Rusia la adresa Kremlinului apropo de militarizare și situație econimică: Crește numărul bloggerilor ruși care avertizează că Rusia este în pragul unei catastrofe similare cu cea din 1917: „Se întâmplă ceva foarte rău”. Războiul din Ucraina a sărăcit populația, iar oligarhii sunt terifiați de recentele solicitări ale Kremlinului privind „contribuțiile voluntare” pentru „operațiunea specială”)
Totodată, bolșevicul rus a declarat că nu întrevede o îmbunătățire a relațiilor bilaterale în viitorul apropiat, acuzând „tonul arogant față de țara noastră, la care se dedau liderii români".
Rusul şi-a continuat expunerea plângându-se de măsurile adoptate de actuala putere de la Bucureşti împotriva Ambasadei Rusiei, printre care „reducerea numărului de diplomați" prin expulzări „sub pretexte false", închiderea Centrului Rus pentru Știință și Cultură şi a şcolii care funcţiona în ambasadă, şi sancţiunile impuse cetăţenilor ruşi privind călătoriile sau efectuarea de tranzacţii bancare în spaţiul comunitar.
RIA Novosti este un canal media subordonat (neoficial) Kremlinului.
Recent, același Lipaev afima, într-un interviu pentru agenţia rusă de stat TASS, popularizat pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei în România, că „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova” și că adevăratul pericol, pentru țara noastră, l-ar reprezenta NATO, nu Moscova.
Bolșevicul susținea că ideea reunirii cu România nu se bucură de prea mult sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri.
„Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirma Lipaev.
El acuza, în același timp, elita politică de la Chişinău, care ar fi loială Bucureştilui, că impune „românizarea” societăţii. „În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti. În principalele funcţii de stat sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români. Securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”.
Iar în ceea ce privește „pericolul NATO”, Lipaev abera amintind, amenințător, de lecțiile neînvățate de România după ce de-al Doilea Război Mondial: „Astăzi, autoritățile române găzduiesc cu plăcere obiective militare NATO pe teritoriul lor și pledează insistent pentru creșterea prezenței contingentului militar străin în țară.
Preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înțeleg sincer, că principala amenințare la adresa securității țării nu provine din Rusia, ci din apartenența la blocul agresiv NATO. Riscurile legate de faptul că România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanșarea unui conflict cu Rusia, așa cum s-a întâmplat deja odată, sunt ignorate cu ușurință și ascunse populației. Se pare că lecțiile trecutului nu au fost învățate pe deplin la București. Totuși, acest lucru nu surprinde prea mult, dacă citim modul în care este interpretată istoria secolului XX și a celui de-al Doilea Război Mondial în manualele locale”.
