"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a deschis o nouă acțiune în instanță prin care încearcă să anuleze condamnarea definitivă de 10 ani și 8 luni de închisoare primită în dosarul de corupție în care a fost acuzat că a coordonat un sistem de colectare a șpăgilor din contractele Primăriei București. Potrivit Newscenter.ro, noul demers judiciar vine după mai multe căi extraordinare de atac respinse de instanțele române și în contextul în care fostul edil continuă să locuiască în Grecia, stat care a refuzat de două ori extrădarea sa.
Sorin Mircea Oprescu a formulat apel într-un dosar de contestație în anulare înregistrat la Curtea de Apel București sub numărul 3469/2/2026 (2043/2026). Cauza a fost înregistrată pe 5 iunie 2026 la Secția a II-a Penală și are ca obiect „luarea de mită (art. 289 Cod penal) – contestație în anulare”.
Practic, fostul politician PSD încearcă să scape de condamnarea de peste 10 ani de închisoare pentru care este dat în urmărire internațională de Poliția Română. Printre motivele pentru care cere anularea condamnării este și dorința de a reveni în România, așa cum a aflat NewsCenter.ro din documentele depuse la dosar.
Primul termen a fost stabilit pentru 19 octombrie 2026. Demersul reprezintă una dintre numeroasele încercări ale fostului primar de a desființa condamnarea definitivă pronunțată de Curtea de Apel București la 13 mai 2022.
Condamnat definitiv la peste 10 ani de închisoare
În mai 2022, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Sorin Oprescu la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și abuz în serviciu. Pedeapsa a fost mult mai mare decât cea stabilită de Tribunalul București în 2019, când fostul edil primise 5 ani și 4 luni de închisoare. Procurorii DNA au atacat însă sentința și au cerut o pedeapsă mai severă, solicitare admisă ulterior de instanța de apel.
Dosarul a pornit de la ancheta DNA care a vizat modul în care erau atribuite și derulate contracte în cadrul Primăriei Municipiului București și al instituțiilor aflate în subordinea acesteia.
Potrivit procurorilor, începând cu sfârșitul anului 2013, în jurul primarului general ar fi funcționat un grup organizat prin care erau colectate comisioane și șpăgi provenite din contracte publice. Anchetatorii au susținut că o parte din bani ajungeau la Sorin Oprescu prin intermediul unor persoane apropiate.
Momentul-cheie al dosarului a fost reprezentat de flagrantul organizat de DNA în septembrie 2015. Potrivit procurorilor, Oprescu a fost prins după ce a primit la locuința sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la Bogdan Popa, fost director al Administrației Cimitirelor. Anchetatorii au susținut că banii proveneau din activități de corupție legate de contractele municipalității.
În ziua pronunțării sentinței definitive, Sorin Oprescu nu se mai afla în România.
La scurt timp după condamnarea din 13 mai 2022, autoritățile au constatat că fostul primar părăsise țara și se afla în Grecia. Acesta a fost dat în urmărire internațională și reținut ulterior de autoritățile elene.
Instanțele din Grecia au refuzat însă extrădarea sa către România. Judecătorii eleni au invocat în principal motive legate de starea de sănătate a fostului edil și de condițiile de detenție din sistemul penitenciar românesc. În noiembrie 2025, Curtea de Apel din Salonic a respins pentru a doua oară solicitarea formulată de autoritățile române.
Astfel, deși este condamnat definitiv în România, Sorin Oprescu continuă să locuiască în Grecia. Mai multe detalii pe NewCenter.ro.
Amintim în acest context că Sorin Oprescu a fost, pe când era primar general, șeful propagandistei Anca Alexandrescu, în prezent slujbașă la postul de dezinformarea Realitatea Plus, entitate media pe care Liana Arsenie, actuala președintă a Curții de Apel București (deci instanța căreia i s-a adresa infractorul Oprescu), a preferat-o pentru a-și expune un punct de vedere în contextul scandalului cunoscut drept „justiție capturată”, determinat de un amplu documentar Recorder despre corupția și rețele de putere din justiția, patronate de Lia Savobea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.
