„Te uiți la ei cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul, e aceeași chestie. Ai un pic de calitate și știi, vestimentar, cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic și când mergi în Occident foarte mult contează eticheta asta, și îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul, cu găuri, cu gropi, cu mizerie, cu praf, cu bolovani îngrozitori”, a afirmat Alfred Simonis, președintele PSD al Consiliului Județean Timiș, în podcastul „Conversații fără filtru”. Baronul PSD a făcut astfel o paralelă între hainele modeste ale useriștilor și o serie de decizii urbanistice privind orașul Timișoara. VIDEO integral mai jos (afirmația privind vestimentația de la minutul 14:00)
Simonis l-a lăudat, în schimb, pe fostul edil al Timișoarei, țărănistul Gheorghe Ciuhandu, condamnat definitiv într-un dosar penal, arătând că ar fi avut bun-gust în materie de pietre: „Există și pietre frumoase! Pusese Ciuhandu - și acum îmi amintesc - pe podul ăla care merge spre Modern, pe dreapta e un parc...renovat acum 20 de ani de administrația Ciuhandu...în care sunt niște pietre, aduse din Grecia, care arată civilizat. Ăștia sunt chiar niște bolovani! Nu au niciun fel de culoare, niciun fel de nuanță”.
Context mai amplu. Simonis a comentat în podcastul respectiv o amendă, de 105.000 de lei în mai 2026, aplicată de Garda de Mediu Timiș Primăriei Timișoara, din cauză că municipalitatea a amplasat bolovani de mari dimensiuni pe spațiile verzi pentru a bloca parcarea ilegală a mașinilor.
Motivul amenzii: Inspectorii de mediu susțin că plasarea acelor stânci deteriorează solul și provoacă un „dezechilibru ecologic” pe spațiile verzi. Aceștia au precizat că primăria a ignorat un avertisment anterior trimis în luna martie.
Primarul Dominic Fritz a numit acțiunea Gărzii de Mediu „absurdă”. El a explicat că măsura a fost luată tocmai pentru a proteja zonele verzi distruse sistematic de șoferii care parcau ilegal. În plus, Primăria Timișoara a anunțat oficial că va contesta amenda în instanță.
Cum a răspuns Dominic Fritz criticilor lui Simonis cu privire la vestimentația sa: „Am citit că președintele PSD Timiș, Alfred Simonis, a criticat într-un podcast cum mă îmbrac eu și alți colegi USR. Cică în politică trebuie să ai „un pic de calitate și știl vestimentar cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic. Și când mergi în occident foarte mult contează eticheta asta.” Apoi, despre mine și useriștii mei: “Îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul“.
Am pus tot citatul ca să nu spuneți că a vrut să zică altceva.
Am crescut cu 7 frați. La fel ca milioane de români am purtat hainele fratelui mai mare. Părinții ne-au explicat de mic copil că vor investi toți banii în educația noastră, nu în haine scumpe. Așa că niciodată nu simțeam nevoia să fiu validat de cei din jur prin admirația lor pentru cum mă îmbrac. Iar tachinările din liceu că nu purtam blugi de marcă m-au lăsat rece.
Până azi nu prea am răbdare să merg la cumpărături de haine. De obicei port o singură pereche de pantofi până când se strică. Singura problemă pe care o am cu niște tricouri păstrate încă din studenție este că nu mai încap în ele.
Am aflat târziu că există o specie de politicieni români, preponderent la PSD, care se mândresc că au pantofi care costă cât trei salarii minime. Care au ceasuri la preț de apartament pe care le compară la chefuri de partid. Politicieni cu școală puțină și bani inexplicabil de mulți, pe care pare că îi țin în cutiile acelor pantofi eleganți.
M-ar amuza faptul că această categorie de politicieni chiar crede că “valorile occidentale” se referă la valoarea hainelor. Dar când mă gândesc de unde vin banii pentru afișata eleganță socialistă, îmi trece amuzamentul.
Poate totuși are dreptate domnul Simonis: oamenii pot să deosebească politicienii după pantofi.”
Declarația lui Alfred Simionis (min. 14), care a cunoscut în ultimii ani un spectaculos salt material, îmbogățirea fiind în legătură directă cu politica, după cum arată o serie de publicații locale (mai multe detalii mai jos):
Un punct de vedere pe această temă a exprimat și Maurice Munteanu, unul dintre cei mai critici și editori de modă din România, arătând că „eleganța este, înainte de toate, o formă de civilizație”, care nu prea are legătură cu brandul hainelor purtate.
Redăm mai jos punctul său de vedere:
„Te uiți la ei cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul”, spune Alfred Simonis despre Dominic Fritz.
Afirmația ar fi interesantă dacă n-ar veni din partea unui partid care a confundat, vreme de trei decenii, eleganța cu sacoul lucios, funcția cu privilegiul și educația cu obediența & furtul.
Există o veste proastă pentru domnul Simonis: eleganța nu stă în galoși, loafers sau în prețul unui pulover Loro Piana purtat cu o indecență monumentală de Ciolacu. Eleganța este, înainte de toate, o formă de civilizație. Se vede în vocabular, în gesturi, în raportarea la ceilalți, în discreție, în bun-simț și în felul în care ocupi o funcție publică fără să o transformi într-o anexă a propriului ego sau buzunar!!
Dominic Fritz poate fi criticat pentru alte lucruri, probabil. Dar dintre toate defectele posibile, lipsa de decență, educație sau prestanță nu este unul dintre ele. Din contră, este una dintre puținele prezențe din politica românească ce transmite exact ceea ce lipsește atât de des din spațiul public: normalitate.
Iar dacă tot am ajuns la comparații vestimentare, există ceva aproape comic în această discuție. Privit din exterior, Dominic Fritz are aerul unui bancher german venit la o întâlnire de board. Alfred Simonis are aerul unui om care încearcă foarte tare să pară important la o nuntă cu dar. Și, de regulă, diferența dintre cele două lucruri se vede imediat.
În România, problema nu a fost niciodată că prea mulți politicieni arătau ca niște profesori universitari veniți la o conferință. Problema a fost exact invers: prea mulți au arătat ca niște oameni convinși că o cravată face cât o bibliotecă.
Și n-a făcut niciodată. Iar PSD este exemplul suprem. Acolo chiar n-a făcut niciodată.”
În ceea ce privește saltul material spectaculos înregistrat de Alfred Simonis și familia sa, mai ales după ascensiunea acestuia la vârful CJ Timiș, publicația Sursa de Vest publică chiar recent un articol amplu pe această temă, „De la sărăcie la lux și opulență. Cum a ajuns Simonis să învârtă milioane de lei, după ce a devenit președintele Consiliului Județean Timiș?”
Mai exact, publicația scrie că, după 14 ani de politică, Simoni, care abia avea ce pune pe masă, a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din Vestul României.
Sursa de Vest arată că au fost publicate datele financiare ale firmelor, pe anul 2025, acestea indicând o creștere spectaculoasă, în cazul societății controlate de Alfred Simonis, de când e președinte al Consiliului Județean Timiș.
Financiar însă, Simonis a avut, înainte de politică, perioade în care abia avea ce pune pe masă. Astfel, potrivit primei sale declarații de avere de politician, depusă în 2012, Simonis, după ce își plătea cheltuielile curente, era obligat să supraviețuiască cu câțiva lei pe zi. Mai exact, Simonis câștigase în 2011, doar 600 de lei pe lună, cam 130 de euro, la cursul BNR de la acea vreme. Muritor de foame cum ar veni. În acte însă era „director” al SC Baykoz Com & Dist, o firmuliță care vindea haine, însă fără punct de lucru declarat.
A intrat în politică și situația sa materială a început să se amelioreze, devenind în scurt timp extraordinară, mai ales după ce a strâns relațiile cu ex-primarul de la Moșnița Nouă, Ioan Sorincău, colegul său de PSD. În comuna de lux de lângă Timișoara începe practic să se manifeste spiritul politico-antreprenorial de zeci, apoi de sute și ulterior de milioane de euro al lui Simonis. Detalii pe larg AICI