Publicația Politico dezvăuie că Ungaria a amânat o etapă procedurală esențială pentru a avansa procesul de aderare la Uniunea Europeană al Ucrainei și al R.Moldovei, potrivit declarațiilor oferite de doi diplomați importanți de la Bruxelles.
Kievul și Chișinăul au atins un punct de referință pe drumul lor către aderarea la Uniune atunci când țările UE au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului capitol oficial de negociere pentru ambele țări. Această măsură fusese blocată timp de ani de zile de fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán, care s-a opus aderării Ucrainei la UE. (Cererile Ucrainei și ale Moldovei sunt legate din punct de vedere politic, astfel încât una nu poate avansa fără cealaltă).
Cele două țări speră acum să avanseze rapid în procesul de aderare la UE, viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kachka, declarând pentru POLITICO la începutul acestei luni că Kievul își propune să deschidă toate cele șase grupuri de negociere (grupuri de capitole oficiale) până la jumătatea lunii iulie.
Însă acest calendar este acum pus în pericol, după ce Ungaria s-a opus marți trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre ale Uniunii, care să prezinte poziția comună a capitalelor UE.
Ungaria a fost singura țară care s-a opus acestei inițiative, care necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre și va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au declarat diplomații.
Un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Această mișcare este însă în concordanță cu poziția rezervată a prim-ministrului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.
Deși Magyar nu s-a opus deschiderii unui prim set de negocieri pentru Ucraina, guvernul său a insistat să se elimine cuvintele „cât mai curând posibil” referitoare la aderarea Kievului la UE din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor UE de la Bruxelles de săptămâna trecută, potrivit unuia dintre diplomați.
Ambilor diplomați li s-a acordat anonimatul, deoarece nu au voie să vorbească despre procedurile care se desfășoară cu ușile închise.
În cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar și-a reafirmat poziția, declarând reporterilor: „Există în total șase grupuri de lucru și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună — în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă, și în parte pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest — Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord — [care] au depus eforturi timp de ani de zile în vederea aderării la UE.
Precizări importante despre Moldova. Anterior însă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană pregătește decuplarea parcursurilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, subliniind că fiecare țară candidată va fi evaluată individual pe baza propriilor merite și reforme.
Republica Moldova a realizat un progres considerabil în procesul de integrare europeană, îndeplinind deja 93% din reformele asumate în cadrul Planului de Creștere, a precizAt Ursula von der Leyen, după Summitul UE–Republica Moldova desfășurat la Bruxelles, unde a fost reconfirmat sprijinul pentru accelerarea parcursului european al Chișinăului.
„Doar săptămâna trecută am deschis primul cluster de negociere cu Republica Moldova. Este o etapă istorică pe drumul european, deschizând procesul de aderare la Uniunea Europeană și recunoscând determinarea, curajul și munca depusă de Moldova. (…) Un lucru spune totul: Republica Moldova a finalizat 93% dintre reformele prevăzute până acum în cadrul Planului de Creștere – este extraordinar”, a subliniat von der Leyen, la finalul summitului.