A fost sau n-a fost pandemie? Informații de ultimă oră din zona științifico-medicală răstoarnă cam tot ce știam despre SARS-Cov-2

În Spania, noul coronavirus nu a reușit să mai omoare pe nimeni în ultimele 24 de ore. O veste îmbucurătoare pentru una din cele mai afectate țări europene, care înregistra în momentul de vârf al epidemiei chiar și peste 900 de decese pe zi, dar și stranie având în vedere forța și viteza de răspândire pe care se spunea că le-ar reuni virusul care a afectat sistemele de sănătate și economice din întreaga lume.

O altă informație bulversantă este legată de asimptomatici care ar fi mai nou, potrivit unei cercetări realizate de savanți chinezi, necontagioși.

Concluzia recentului studiu contrazice o serie de cercetări anterioare (unele realizate tot de specialiști chinezi – detalii AICI) care indicau că nu bolnavii de COVID-19, care au semne clare al bolii, sunt cei mai periculoși în ce privește contagiunea, ci asimptomaticii care umblă brambura prin lume și transmit virusul despre care habar nu au că-l dețin.

Potrivit studiului chinezesc realizat de opt savanți, din 455 de persoane câte au intrat în contact cu un pacient infectat, dar asimptomatic, niciuna nu a luat boala. Nici măcar persoanele cu afecțiuni cardiovasculare (25% din subiecții acestui studiu) nu au luat noul coronavirus.

"În momentul în care există un contact prelungit așa cum se întâmplă în familie sau la locul de muncă, rămâne un risc de a transmite, dar, la nivel de populație, atunci când mergem la terase, sau la supermarket, sau în altă parte riscul că un asimptomatic să transmită este practic foarte, foarte mic, ceea schimbă mult datele problemei pentru că asta înseamnă că, dacă o persoană este asimptomatică și ne întâlnim cu ea, avem un risc mic de a ne îmbolnăvi, lucru care este diferit față de ceea ce știam până acum", opinează și medicul infecționist roman Adrian Marinescu.

"Acest studiu ar putea schimbă trei elemente în plan practic: persoanele diagnosticate dar asimptomatice cu atât mai mult ar putea să stea acasă, să nu mai fie internate. În al doilea rând nu ar trebui să ne fie teamă în momentul în care ieșim din casă și venim în contact cu alte persoane, să ne gândim că cei din jur, chiar dacă nu au simptome pot să transmit, riscul e categoric mai mic, în al treilea rând: singurul studiu din România vorbește de un procent de 2%, ceea ce înseamnă că 360.000 de români au trecut prin boală. Dacă ne gândim că maximum 20.000 sunt diagnosticați, asta înseamnă că, în rest, cei mai mulți au avut forme asimptomatice. Studiul de față cumva ne liniștește și ne putem gândi că o persoană simptomatică are un risc mic de a ne transmite în momentul în care ne întâlnim cu diverse ocazii", mai spune dr. Marinescu.

Studiul cercetătorilor chinezi este indexat de prestigioasa Național Library of Medicine și a fost trimis deja experților OMS pentru o reacție din partea acestora.

În plus, lumea medicală este tenată, de la o vreme (mai exact din aprilie când s-au constatat cheaguri de sânge la mulți pacienți infectați cu noul coronavirus), să considere COVID-19 mai degrabă o afecțiune cardiovasculară decât una respiratorie cu complicații pulmonare, scrie elemental.medium.com.

Simptome de-a dreptul „stranii”, pentru o afecțiune pulmonară, au fost depistate chiar și la cei mai tineri dintre pacienți, nu doar la cei cu boli cardiovasculare, care au murit ca urmare a unor accidente vasculare cerebrale.

În lunile acestea de pandemie s-au adunat tot mai multe dovezi care par să susțină teoria că noul coronavirus infectează sistemul circulator, situație care explică numărul mare de cheaguri de sânge, accidente vasculare sau stopurile cardio-respiratorii.

„Toate aceste complicații asociate cu Covid par bizare. Vedem coagularea sângelui, vedem leziuni renale, vedem inflamația inimii, vedem accident vascular cerebral, vedem encefalita [inflamarea creierului]. O multitudine de fenomene aparent neconectate pe care nu le vezi în mod normal asociate cu SARS sau H1N1 sau, sincer, cu cele mai multe boli infecțioase”, spune William Li, MD, președintele Fundației Angiogeneză.

„Dacă începem să adunăm toate datele care au apărut pe parcurs, am putea concluziona că acest virus este cel mai probabil unul vasculotrop, ceea ce înseamnă că afectează vasele de sânge”, spune și Mandeep Mehra, director medical la „Brigham and Women’s Hospital” (Boston).

CITEȘTE ȘI: Coronavirus. Virusații care nu se îmbolnăvesc, dar răspândesc boala arată cât de greu de oprit va fi epidemia. Studiu de caz