Acuzațiile lui Iurie Reniță: rusofilul Dodon conduce Procuratura Generală prin intermediul instrumentului său, Stoianoglo! De ce nu îl anchetează nimeni pe Dodon

Deputatul Iurie Reniță (fost ambasador al Basarabiei la București) trage un sugestiv semnal de alarmă, în cea mai recentă luare de poziție parlamentară, avertizând că procurorul general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, nu este decât un instrument politic în mâinile rusofililor, socialiștilor și românofobilor Dodon și Chicu, principalii reprezentanți ai Moscovei dincolo de Prut. Mai mult, întreaga Procuratură Generală răspunde la poruncile lui Dodon, lasă să se înțeleagă deputatul.

Mai exact, Reniță a depus o contestație împotriva deciziei lui Stoianoglu (personaj mai mult decât controversat și cu pronunțate vederi rusofile, fiind educat și crescut în acest sens) în care cere anularea deciziei acestuia de refuz a pornirii urmăririi penale împotriva lui Dodon, în contextul dezvăluirii deja celebrelor înregistrări video care-l prezintă pe șeful statului încasând o pungă de la Plahotnoiuc (pungă despre care chiar Dodon recunoște că e plină cu bani) și lăudându-se că îi scrie note informative lui Vladimir Putin.

Podul.ro vă prezintă o serie de pasaje din contestația amintită:

”Având în vedere celeritatea, dar și lejeritatea cu care Procuratura Generală a clasat procesele penale ce-i vizează pe șeful statului, Igor Dodon, fostul președinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc și cetățeanul Serghei Iaralov, antrenați într-un caz de presupusă corupție și trădare de patrie (cu referire la cele 4 secvențe video pe care le-am prezentat Procuraturii Generale), aș dori să clarific câteva aspecte importante cu care a operat Procuratura Generală anterior, dar și în ultimul ei comunicat.

Clasarea intempestivă a dosarului de maximă importanță socială și politică conduce la fireasca concluzie că Procuratura Generală  și structurile sale specializate n-au mai reușit să se debaraseze de influența nefastă a factorilor politici decizionali, altfel cum poate fi catalogată rapiditatea de a-l absolvi pe Igor Dodon, precum și pe ceilalți protagoniști din secvențele video, de vreo bănuială rezonabilă că au fost implicați în fapte reale de corupție și de trădare de patrie.

De asemenea, aș dori să stărui asupra modului duplicitar cu care operează Procuratura Generală când e vorba de protejarea intereselor și a imaginii proprii, dar și a clienților săi politici, operând cu termeni de genul: ‹Într-un stat de drept nimeni și cu atât mai mult un reprezentant al puterii nu are dreptul să extrapoșeze cu afirmații care aduc atingere principiului constituțional privind separația și colaborarea puterilșor în stat, atentează la independența și imparțialitatea Procuraturii, ca valori supreme ale statului de drept” (Comunicatul Procuraturii Generale din 30.06.2020), care sunt în flagrantă contradicție cu altă declarație a Procuraturii Generale din 18.05.2020, în care aceasta își permite luxul inadmisibil și ilegal de a face comentarii și interpretări politice în adresa deputatului Iurie Reniță.

Așadar, când e vorba de imaginea proprie și interesele politice ale lui Igor Dodon se operează cu ‹principiul privind separația și colaborarea puterilor în stat›, iar dacă e vorba de un deputat care nu face parte din arcul prezidențial sau guvernamental, atunci e catalogat că ‹fac doar pentru PR sau în favoarea unor grupuri de interese›. În context, e firesc să ne întrebăm: care prevedere constituțională sau care cadru legal și regulatoriu îi permite Procuraturii Generale să facă declarații și comentarii politice, cine o abilitează? Președintele Dodon, președintele Parlamentului, Greaceanâi, sau prim-ministrul Chicu? Atunci cum rămâne cu respectarea necondiționată a Constituției, a Legii cu privire la Procuratură și a altor acte legislative relevante?

Ignorând intenționat și în cunoștință de cauză prevederile legale, Procurorul General Alexandru Stoianoglo s-a antepronunțat în cazul secvențelor video cu implicarea lui Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Sherghei Iaralov că acestea nu ar constitui probe serioase și nu pot fi luate în considerare în examinarea cauzei de corupție și trădare de patrie”.