Administrația Prezidențială demontează acuzațiile USR: "Combaterea corupţiei e abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei Naționale de Apărare a Țării!"

USR, prin deputatul Stelian Ion, a reclamat că "Strategia Națională de Apărare a Țăriii, elaborată de CSAT și trimisă Parlamentului spre aprobare, ignoră în mod nepermis unul dintre cele mai mari pericole la adresa securității țării: corupția". Pe cale de consecință, USR a anunțat că nu va vota Strategia Națională de Apărare a Țăriii. 

CITIȚI ȘI: Stelian Ion desființează Strategia Națională de Apărare a Țăriii: "Este naiv să credem că, odată cu Dragnea, corupția a dispărut din România!"

Reacția Administrației Prezidențiale nu a întârziat. Concret, Administrația Prezidențială a contrazis afirmațiile USR, atrăgând atenția că Strategia Națională de Apărare a Țăriii abordează "combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului". Mai mult, Administrația Prezidențială a transmis că fenomenul corupției este și mai mult în atenția CSAT, întrucât comparativ cu celelalte strategii, problematica este încadrată în noul plan la categoria riscurilor de securitate.

Totodată, presa a reclamat că "noua strategie a eliminat din sarcina serviciilor secrete strângerea de informaţii despre fenomenul corupţiei, acest lucru reprezentând o schimbare radicală de abordare faţă de precedenta strategie, propusă de Iohannis în 2015, în care corupţia era menţionată ca unul dintre marile pericole la adresa securităţii naţionale". 

În acest context, Administrația Prezidențială a explicat că schimbarea de abordare a reprezentat o urmare a "deciziilor CCR, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală".

Comunicatul Administrației Prezidențiale: 

"Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai a.c. şi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere şi aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum și pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei și pe consolidarea capacităţii administrative.

Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 şi 157).

În noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate.

Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm față de dreptate și de lege, valorile democrației și principiile statului de drept, precum și modernizarea statului și instituțiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetățenilor securitatea și prosperitatea la care sunt îndreptățiți.

De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile.

În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.

În prezent, este încă în vigoare Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, care își încheie valabilitatea în acest an. După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune.

În viziunea Președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției.

De altfel, chiar în cursul zilei de miercuri, 3 iunie a.c., Președintele României a avut o întâlnire cu premierul, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia s-a discutat aplicat despre repararea legislației juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuți", se arată declaraţia consilierului Ion Oprişor.