Adriana Săftoiu: "Există DGASPC-uri care furnizează “marfă” pentru reţelele de trafic de persoane"


Adriana Săftoiu: "Există DGASPC-uri care furnizează “marfă” pentru reţelele de trafic de persoane"

E o perioadă lungă de timp de când câteva ONG-uri care acționează în sensul protecției victimelor rezultate din traficul de persoane atrag atenția asupra faptului că Direcțiile de Protecția Copilului din mai multe județe sunt adevărate pepiniere de victime. Adriana Săftoiu a propus Camerei Deputaților înființarea unei Comisii de anchetă pentru copiii dispăruți, aprobată în luna martie și, de câteva săptămâni, au loc audieri în acest cadru. După cea mai recentă dintre audieri, însă, Adriana Săftoiu a notat pe Facebook niște concluzii șocante, pe care le-a obținut într-o întâlnire cu un ONG care se ocupă de traficul de persoane. Ea spune că a aflat despre DGASPC-uri care furnizează “marfă” pentru rețelele de trafic.

"La cea de-a treia audiere, ONG-urile invitate la audieri au relatat că există DGASPC-uri (ne-au fost nominalizate judeţele în cauză) care furnizează “marfă” pentru reţelele de trafic de persoane, respectiv prostituţie şi/sau cerşetorie. Reţelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o încrengătură între “instanţe, poliţie, politicieni”, conform afirmațiilor de la audieri. Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv că minora a consimțit sexul. România figurează în multe rapoarte internaționale ca țară-sursă în Europa pentru trafic de persoane. A fost și o instituție arătată cu degetul (mă abțin încă să o nominalizez până va fi și aceasta audiată), rolul ei fiind să promoveze o strategie şi să acţioneze în sensul combaterii traficului de persoane. Din ceea ce s-a afirmat în audieri și în discuțiile purtate cu reprezentanți ai societății civile care acţionează pentru combaterea traficului, instituția respectivă stopează demersurile acoperind “peştii mari de ape tulburi” (am citat din audieri). Nu ştiu care va fi finalul acestor audieri, dar e imposibil să mă fac că nu aud ceea ce se spune şi că nu văd documentele. Cred că subiectul ar trebui inclus, de urgenţă, între priorități, pe agenda instituțiilor statului", a notat Săftoiu.

Mai mult, peste 40% dintre copiii dispăruți provin din DGASPC-uri, potrivit MAI.

Un caz de acest fel s-a petrecut în județul Teleorman, unde de-a lungul vremii, au ieșit la iveală situații de copii vânduți sau exploatați în rețele de prostituție.

De altfel, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman nu a fost vorba doar despre câțiva angajați trecuți fictiv în documentele de plată, ci despre ani întregi în care copiii din centrele de plasament ale Teleormanului au fost vânduți, la bucată, pe sume derizorii. Adevărul a ieșit la lumină în urma sesizărilor făcute, în mod anonim, de persoane cărora li s-au cerut bani și alte cadouri pentru urgentarea procesului de adopție, iar principala rotiță a sistemului a fost nimeni alta decât directorul instituției, Floarea Alesu, care devenise parte a unei veritabile rețele de trafic de persoane.

Aceasta este în prezent condamnată la 3 ani și 7 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive, alături de Liviu Dragnea și alte persoane din conducerea DGASPC Teleorman. Ororile acelor timpuri trebuie înțelese pe deplin, nu doar pentru a se devoala mecanismele unei rețele de trafic ce prospera sub acoperișul unei instituții publice, ci și pentru a se vedea în ce măsură condamnările primite de persoanele implicate în dosar sunt justificate de acele orori.

Pentru că directorul DGASPC Teleorman, personaj numit politic de Liviu Dragnea, a fost rotița esențială a unei rețele de trafic de copii, care vindea destine pe sticle de whiskey și bijuterii din aur.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.