Avocatul Cristian Băcanu explică de ce întârzie soluționarea Dosarului 10 august, respectiv al Revoluției și cel al Mineriadei. Implicațiile juridice și politice EXCLUSIV

Procurorii militari din cadrul Parchetului General au luat decizia de a pasa Dosarul 10 august către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Amintim că în cazul Dosarului 10 august sunt puși sub acuzare mai mulți șefi ai Jandarmeriei și ai Ministerului de Interne. În jurul deciziei Parchetului Militar de a declina Dosarul 10 august către DIICOT au apărut numeroase controverse. 

În acest sens, redacția Podul.ro a luat legătura cu avocatul Cristian Băcanu pentru a explica care sunt implicațiile juridice și politice din jurul pasării Dosarului 10 august de la Parchetul Militar la DIICOT, dar, totodată, pentru a analiza motivele pentru care dosarele extrem de importante precum cel al Revoluției, Mineriadei și cel al violențelor de la protestul Diasporei din data de 10 august 2018 întârzie să fie soluționate. 

Reporter Podul.ro: Ce implică pasarea Dosarului 10 august de la Parchetul Militar la DIICOT? Care sunt consecințele juridice? Există și un background politic în cazul acesta? 

Cristian Băcanu: Prima consecință a declinării dosarului constă în mod evident în tergiversarea cauzei, fiind în acest moment destul de clar pentru toată lumea că adevărul nu va ieși la suprafață într-un viitor foarte apropiat. Sincer să fiu, fără să am acces la dosar și fără să văd care sunt motivele care au condus la declinare (din punct de vedere juridic) îmi este destul de greu să mă pronunț. Totuși, ca avocat care a studiat destul de mult ce s-a întâmplat anul trecut dar și ca simplu cetățean care a fost gazat la 10 august, vă pot spune că declinarea aceasta arată destul de ciudat. Din afară, mie mi se pare că s-a căutat o soluție ușoară și nu este exclus ca la un moment dat, DIICOT să își decline de asemenea competența. Nu putem însă exclude nici situația (puțin probabilă totuși) ca procurorii militari să fi identificat anumite fapte a căror cercetare să fi fost de competența DIICOT.

Pe de altă parte, cu siguranță există și o latură politică în toată povestea aceasta și chiar știu ce spun când fac această afirmație; cu excepția câtorva procurori (de exemplu unii magistrați din DNA), există în general o reticență în a cerceta înalți demnitari publici iar în dosarul 10 august cercetările ajung cu siguranță în zona doamnei Carmen Dan, pe care eu unul o văd direct implicată în dosar, dar nu ne putem rezuma doar la ea. Vorbim cu siguranță și despre unii decidenți din PSD cum ar fi Liviu Dragnea, Speranța Clișeru (omul controlat de doamna Firea) sau Aurelian Bădulescu (viceprimarul Municipiului București), etc. Cetățenii trebuie să știe că foarte mulți procurori au această „frână de mână” trasă când vine vorba de dosare de un anumit nivel în care cercetările ajung la politicieni aflați la butoane.

Dacă ne întrebăm de ce funcționează lucrurile așa (sau mai bine spus de ce nu funcționează sistemul), răspunsul îl găsim în chiar arhitectura statului român: mă gândesc la mai multe aspecte, de la modul de numire a procurorilor (uitați-vă la cât de mult rău a făcut un personaj atât de toxic precum Tudorel Toader), la decizia CCR privind revocarea doamnei Kovesi (care spunea că procurorii sunt subordonați Ministrului Justiției) până la modul de funcționare a poliției judiciare (aflată sub controlul politic al ministerului de interne). Până nu vom schimba radical funcționarea instituțiilor judiciare (parchete, poliție) nu ne putem aștepta la obiectivitate totală, independență și profesionalism neștirbit. Poate ar fi cazul să vorbim mai mult despre toate aceste lucruri pentru că iată că ele ne afectează pe toți. Eu unul, oricât mi-aș dori să am încredere deplină în sistem în privința dosarului 10 august, trebuie să recunosc că păstrez o doză semnificativă de prudență și îndoială.

Reporter Podul.ro: De ce durează atât de mult rezolvarea unor dosare atât de importante? Aici vreau să invoc și Dosarul Revoluției, respectiv al Mineriadei, nu doar Dosarul 10 august.

Cristian Băcanu: În primul rând trebuie spus că este foarte trist că am ajuns să vorbim despre dosarul 10 august exact cum vorbim despre dosarul Revolutiei sau despre dosarul Mineriadei; de asta ne-am temut cu toții încă din 11 august 2018 și iată că se pare că aici am și ajuns. Aceste dosare durează atât de mult pentru o serie de motive și fără să reiau explicațiile de la prima întrebare, convingerea mea este că niciodată nu am avut suficientă voință politică și nici suficient profesionalism politic pentru a face lucrurile să funcționeze așa cum trebuie. 

Toate aceste trei dosare au câteva lucruri în comun:

-        Reprimarea violentă, barbară a unor oameni inocenți;

-        Interesul politic în suprimarea manifestării unor drepturi și libertăți cetățenești;

-        Au fost afectate masele (atât sutele de mii de oameni aflați în stradă cât și cei care au înțeles mesajul și au spus că mai bine stau acasă în loc să iasă la proteste);

-        Evenimentele au avut ca personaje principale importanți lideri ai PSD (fie că vorbim de Ion Iliescu, de Carmen Dan sau de Liviu Dragnea).

Din păcate, PSD-ul a guvernat foarte mult în România (este partidul care s-a aflat peste 20 de ani la guvernare) și acest lucru nu se vede doar în lipsa autostrăzilor sau a spitalelor ci și în lipsa unor soluții clare în aceste dosare cruciale pentru consolidarea sănătoasă a democrației noastre. Apoi sigur că putem vorbi și de lipsa unei infrastructure judiciare, de carențe ale sistemului, de procurori sau polițiști insuficent pregătiți, de prudență a procurorilor ierarhici care nu doreau să supere, de erori legislative etc. Concluzia pe care o tragem este că trebuie să fim cu toții mai atenți în ziua votului și să mergem negreșit la urne pentru că absenteismul încurajează derapajele unor politicieni. Cred sincer că ziua de 26 mai a reprezentat un bun exemplu însă nu este suficient. Trebuie să avem mobilizare la toate alegerile care urmează și nu doar în următorii 2 ani ci în următorul secol. Dacă vrem să ne facem bine ca națiune, totul începe cu un vot.