Boala de Rusia, sindromul Stockholm al politicii de la Chișinău. Mulți dintre sclavii Rusiei provin din familii românești deportate în Siberia


Boala de Rusia, sindromul Stockholm al politicii de la Chișinău. Mulți dintre sclavii Rusiei provin din familii românești deportate în Siberia

Medicul și blogger-ul basarabean Dragoș Galbur avertizează, pe Facebook, că mulți așa-ziși politicieni de la Chișinău suferă de un evident sindrom Stockholm, referindu-se astfel la dragostea și obediența față de Rusia a acestor personaje dubioase care provin, în mod surprinzător, chiar din familii nimicite și deportate în Siberia de criminalii comuniști de la Kremlin.

Personajele ce urmează a fi puse sub lupă sunt socialiști și comuniști – de notat că, dincolo de Prut, cele două partide au tot alternat la putere, dar asta doar pentru a da impresia că ar fi vorba despre două forțe diferite, cu toate că se pretează la aceleași jocuri explicit rusești.

Podul.ro vă prezintă comentariile lui Dragoș Galbur:

”Sindromul Stockholm în politica moldovenească

Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, deoarece într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit.

Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, pentru că astfel ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul.

Asemenea exemple avem și în politica de la Chișinău. Cele mai interesante cazuri sunt cele care reflectă relația dintre descendenții familiilor de deportați de către regimul comunist și comunismul propriu-zis sau dragostea de astăzi față de Rusia.

👉 Zinaida Greceanîi s-a născut la data de 7 februarie 1956, în satul Metalist din regiunea Tomsk, URSS. Părinții ei proveneau din satul Cotiujeni, raionul Briceni și fuseseră deportați de către regimul comunist din RASSM în lagărul din regiunea Tomsk (Siberia) din motive confesionale. A fost prim ministru al Republicii Moldova pe vremea regimului comunist al lui Vladimir Voronin. Astăzi e președinte al Parlamentului. Apartenență politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

👉 Dumitru Diacov s-a născut pe 10 februarie 1952, Kargapolie, regiunea Kurgan, URSS, într-o familie de deportați. În perioada 1977-1979, este secretar la Comitetul de Komsomol a Comitetului de Stat pentru Radio și Televiziune, apoi devine instructor pentru ideologie la Comitetul Central al Organizaței de Komsomol din Moldova. Între anii 1981–1984, Dumitru Diacov lucrează ca șef de departament la Comitetul Central al Organizaței de Komsomol din Moldova. Din anul 1984 a fost corespondent în RSS Moldovenească al cotidianului moscovit Komsomolskaya pravda (pe atunci organ oficial al tineretului comunist din URSS). Sosește apoi la Moscova, în calitate de consilier al Secretarului Comitetului Central al Organizației de Komsomol din URSS (Moscova) (1986-1988). În perioada 1989 - 1993, a fost șeful biroului Agenției de Știri TASS în România, la București. În anul 1993 revine în Republica Moldova, activînd timp de un an în calitate de consilier și șef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. În anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova. În întreaga sa carieră politică, Dumitru Diacov a fost un înflăcărat luptător împotriva valorilor românești, astfel punând umărul în 1994 la introducerea ”limbii moldovenești” în Constituție și la înclocuirea imnului de stat ”Deșteaptă-te, române!” cu ”Limba noastră”. Actuala apartenență politică: Partidul Democrat din Republcia Moldova.

👉 Bogdan Țîrdea (în actele de naștere scris Bogdat) s-a născut la 23 iulie 1974, în Semipalatinsk, Kazahstan, la fel într-o familie de deportați. Este unul dintre cei mai aprigi promotori ai moldovenismului sovietic în materie de istorie, cultură și limbă. Este coordonatorul unor centre propagandistice rusești la Chișinău. Amuzant este că deși se declară un antiromân convins, Țîrdea a absolvit Școala Națională de Științe Politice și Administrative la București. Apartenență politică: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Un caz interesant este și cel al fostului președinte al Republicii Moldova, și el deputat în ultima legislatură.

👉 Vladimir Voronin (având la naștere numele de Bujeniță) s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova din stînga Nistrului, aflat pe atunci în RSS. Moldovenească. Mama sa, Palagheia Sârbu, era fiica lui Isidor Sârbu, refugiat în România din calea forțelor sovietice. Tatăl său, Nicolae Bujeniță, la fel român de origine, a murit la începutul celui de-al doilea război mondial. Vladimir Voronin a fost crescut și educat de tatăl vitreg, care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale. În ce s-a transformat micuțul Vladimir, știm cu toții. Apartenență politică: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova.

Una dintre teoriile menite să explice sindromul Stockholm este teoria disonanței cognitive. Aceasta descrie că oamenii, în genere, nu pot sta nefericiți pentru perioade lungi de timp, și atunci când oamenii sunt răpiți sau agresați pentru o perioadă lungă de timp, o să fie nefericiți pentru toată acea perioadă sau vor ajunge să îi complacă pe răpitori și se vor identifica cu ei. Astfel, după cum puteți remarca, stimați cititori, cazurile descrise de mine mai sus se incadrează perfect în această teorie”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.