Camelia Bogdan invocă una din eternele probleme: nerecuperarea prejudiciilor de la infractori. Manevrele lui Dan Voiculescu cu banii Securității

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat definitiv, în luna august a anului 2014, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în Dosrul "ICA", a acordat un interviu pentru Newsweek (îl puteți citi integral AICI) în care a vorbit despre una din cele mai grave probleme cu care se confruntă România, nerecuperarea de către statul român a prejudiciilor de la infractori. Camelia Bogdan a fost exclusă de două ori din magistratură, prima dată în 2017 și a doua oară în 2018. După prima excludere, judecătoarea a câștigat, la Înalta Curte, procesul împotriva CSM și s-a întors, pentru scurt timp, în sistemul de justiție. La câteva luni, însă, CSM a decis o nouă excludere a ei din magistratură. Și această decizie a fost atacată în instanță de Camelia Bogdan, însă nu există încă o decizie a judecătorilor Curții Supreme.

În cadrul interviului, Camelia Bogdan a invocat cazul patronului trustului Intact, Dan Voiculescu, care a manevrat banii Securității fără nicio piedică din partea statului român. 

"Eu am solicitat indisponibilizarea sumelor de bani al căror beneficiar real este domnul Dan Voiculescu, până la concurența ordinului de recuperare a produsului infracțiunii ce trebuia adus la bugetul de stat. Constat că nici până acum procurorii DNA nu și-au dus la îndeplinire obligația de a derula o investigație pentru a permite funcționarilor ANAF să identifice toate sumele de bani de care a dispus domnul Dan Voiculescu din fondurile Crescent, deși, prin decizia 888/8.08 2018, Curtea de Apel București a solicitat stabilirea destinației fondurilor și confiscarea acestora.

Ca să fiu mai explicită, începând cu anul 1990, domnul Dan Voiculescu, având împuternicire pe conturile Crescent, aparținând fostei Securități, a dirijat banii fără ca autoritățile statului român să-l deranjeze preț de o secundă. Trebuie investigat ce s-a întâmplat cu banii care aparțin poporului român. Procurorii români sunt depășiți de situație, fie din apatie, fie din alte cauze. Din acest motiv, apreciez că statul român trebuie să contracteze specialiști / firme de avocatură, specializați în recuperarea produsului infracțiunii. De altfel, în 1990, statul român a început o astfel de investigație, însă autoritățile române - fosta Bancă Română de Comerț Exterior și Guvernul României - au împiedicat investigația, refuzând să colaboreze. (...)

Nu doar în Dosarul „ICA” am văzut transfuzii din contul Crescent, ci și ulterior am avut convingerea că problema repatrierii fondurilor fostei Securități, al cărei continuator în drepturi este SRI, nu va fi pusă niciodata pe tapet, deoarece nu există voință politică. În anul 2016, în contextul scandalui Swiss Leaks, am solicitat autorităților române să inițieze demersurile intrării în posesia conturilor cetățenilor români deschise la UBS Geneva, în vederea formularii unor cereri de repatriere întemeiate pe prevederile Art. 57 din Convenția ONU împotriva corupției.

Deși investigatorul german mi-a confirmat că datele au ajuns la ministrul Justiției din acea vreme, Raluca Prună, corespondența cu dumneaei purtându-se pe adresa de e-mail ce i-a fost alocată de minister, nicio sumă de bani nu a fost recuperată până în prezent. Menționez însă că există și mecanisme civile de recuperare a produsului infracțiunii în cauzele cu componentă transnațională, și avocați de o înaltă pregătire profesională, este doar nevoie ca ANAF să vrea să aduca banii la bugetul de stat", a spus Camelia Bogdan. 

CITIȚI AICI INTERVIUL INTEGRAL