CCR dă liber la dezincriminarea faptelor de corupție în cazul în care bunurile obținute sunt pentru terți

Erată: Ştirea iniţială afirma în mod greşit că CCR a dat undă verde dezincriminării faptelor de corupţie dacă foloasele sunt obţinute pentru un terţ. De fapt, acea prevedere controversată din legea deputatului PSD Cătălin Rădulescu picase deja la Curte în anul 2018.

Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, miercuri, respingerea sesizării din partea opoziției cu privire la legea 78/2000, cu o majoritate de 5 la 4, ce vizează dezincriminarea faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii de bani, bunuri ori alte foloase pentru o altă persoană, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro

Judecător raportor a fost Livia Stanciu, care a recomandat respingerea modificării legislative. Alături de ea au votat judecătorii Maya Teodoroiu, Ștefan Minea și Marian Enache. În schimb, s-au pronunat pentru dezincriminarea faptelor de corupție dacă foloasele sunt obținute pentru altcineva judecătorii Daniel Morar, Mona Pivniceru, Petre Lăzăroiu, Valer Dorneanu și Attila Varga, informează sursele pentru G4Media.

Amintim că pe 2 mai, PNL şi USR au depus la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Conform sesizării, modificarea art. 12 din Legea nr.78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce pe 27 iulie 2018 preşedintele României, Klaus Iohannis, sesizase Curtea Constituțională, aceasta constatând că dispoziţiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituţionale.

Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii (…) ca urmare a Deciziei CCR 584/2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precizată, fapt care afectează, din perspectivă constituţională, conţinutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare. În opinia noastră, au fost ignorate dispoziţiile paragrafului 72 din Decizia nr. 584/2018, cât şi ale paragrafului 68 din aceeaşi decizie. (…) Deducem (…) că legiuitorul avea obligaţia, din perspectivă constituţională, de a lua act de necesitatea menţinerii în vigoare a formei actuale a art.12 din Legea nr.78/2000, per a contrario, restrângerea conţinutului infracţiunii realizată prin dispoziţiile alin.(2), nou introdus prin legea legea criticată, este neconstituţională. În consecinţă, legiuitorul, în procedura reexaminării, avea obligaţia de a constata că întreaga lege de modificare a art.12 din Legea nr.78/2000 este neconstituţională şi, pe cale de consecinţă, de a respinge legea. Neprocedând astfel, Parlamentul României a ignorat atât dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie, care instituie caracterul erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa acesteia”, se mai arată în sesizarea deputaţilor PNL şi USR.

Aceştia argumentează că „menţinerea unor texte de lege care sunt afectate de un viciu de neconstituţionalitate reprezintă, pe lângă încălcarea principiului colaborării loiale între autorităţile statului, şi o încălcare a principiului securităţii juridice” şi solicită CCR să „constate neconstituţionalitatea articolului unic din legea supusă controlului de constituţionalitate cu referire la dispoziţiile art.12 alin.(2) din Legea nr.78/2000 deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

Totodată, deputaţii PNL şi USR atrag atenţia că articolul unic al legii este neconstituţional deoarece „consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, încălcând astfel dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

Cu privire la conţinutul art.12 alin.(2), nou introdus, raportat la norma de incriminare prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000, în forma aflată în vigoare, constatăm restrângerea sferei de aplicare a infracţiunii, ceea ce face imposibilă aplicarea textului normativ unor fapte incriminate de norma în vigoare. (…) Considerăm că în aplicarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, în procedura de reexaminare legiuitorul avea obligaţia de a proceda la efectuarea corelărilor tehnico-normative concordant cu dispoziţiile art.1 alin.(3) din legea fundamentală, astfel încât să fie respectată Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, inclusiv considerentele ataşate acesteia, fapt nerealizat, ceea ce atrage neconstituţionalitatea articolului unic al Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Vă solicităm să constataţi că articolul unic al legii criticate este neconstituţional deoarece încalcă dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”, se menţionează în sesizare.

Camera Deputaţilor a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie, în urma deciziei CCR, proiectul de lege pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a revenit la textul iniţial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.