CCR, în vizorul PNL. Reforma instituției în viziunea unui avocat, actual secretar de stat în Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a blocat două legi contestate de PSD pe care Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea. 

Primul proiect se referă la pensionarea anticipată a magistraților, creșterea duratei de pregătire a magistraților în cadrul INM de la 2 la 4 ani şi modificarea numărului judecătorilor care formează completele de soluționare a apelurilor, de la 2 la 3 judecători.

Al doilea proiect vizează transportul public şi permite decontarea navetei şcolare. Cele două sesizări au fost admise pentru că "nu sunt îndeplinite cele patru condiţii stabilite prin decizii ale Curţii Constituţionale pentru utilizarea asumării răspunderii şi s-a avut în vedere că erau legi în Parlament pe acest subiect, în faza de finalizare", potrivit Epoch Times

Premierul Ludovic Orban s-a arătat profund nemulțumit de decizia CCR, acuzând mai pe șleau că instituția este în continuare un instrument politic al PSD. 

Ludovic Orban: "Aşa Curte, aşa decizie. Înseamnă că prin această decizie CCR nu vrea şi nu este de acord cu ceea ce a vrut guvernul, şi anume, copiii, în special copiii din familii sărace să se poată duce la şcoală cu transportul public subvenţionat. Asta este decizia curţii de astăzi. Adică... prin decizia curţii se adoptă poziţia PSD, care îşi doreşte ca copiii noştri [care folosesc transportul public - n.r.] să nu mai ajungă la şcoală şi de asemenea prelungirea licenţelor pentru firme care pun în pericol siguranţa cetăţenilor până la calendele greceşti. Asta înseamnă Ordonanţa 51.

Obiectivul nostru a fost acela de a rezolva situații concrete are există şi care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, a elevilor care fac naveta când se duc la şcoală şi care, în urma Ordonanţei 51 nu au mai putut beneficia de subvenţia la care aveau dreptul".

Mai mult, premierul a transmis că, deşi nu este de acord cu decizia CCR, acest lucru nu înseamnă că "nu vom căuta soluţii pentru a rezolva problema".



De altfel, dorim să subliniem că ne putem aștepta ca CCR să fie luată în vizor de liberali, fiind luată în calcul o reformă a instituției. Avocatul Cristian Băcanu, actualmente secretar de stat în Ministerul Justiției, a fost întrebat pe 16 ianuarie 2019 dacă există  vreun tip de reformă care să întărească independența Curții Constituționale a României. Astfel, avocatul a atras atenția că CCR are nevoie de o reformă care ar putea fi făcută atât printr-un mod mai dificil, cum ar fi modificarea Constituției, dar și printr-o soluție de mijloc, precum punerea în dezbatere publică a ideii modificării legii de funcționare a CCR, caz în care Cristian Băcanu a identificat 2 paliere de acțiune: judecătorii CCR să nu mai fi aparținut vreunui partid politic pe perioada ultimilor 10 ani, iar necesară ar fi și introducerea unor criterii suplimentare de alegere a membrilor Curții Constituționale a României. 

Cristian Băcanu, exclusiv pentru Podul.ro în data de 16 ianuarie 2019: "În ceea ce privește Curtea Constituțională, este clar pentru mine că trebuie să identificăm soluții pentru profesionalizarea acestei instituții. În general, în Europa există două sisteme de control constituțional: cel pe care îl avem și noi (bazat pe politcieni sau practicieni numiți politic la Curte), în care judecătorii CCR nu sunt adevărați magistrați și un alt sistem în care controlul este exercitat de către judecători profesioniști (magistrați).

În opinia mea, cel de-al doilea sistem (cu judecători profesioniști) este cel care ar fi potrivit pentru România; din păcate, pentru a putea implementa o astfel de reforma, am avea nevoie de o revizuire a Constituției - ceea ce este destul de dificil de realizat în viitorul apropiat.

Ca soluție de compromis, cred că putem lansa în dezbatere publică ideea modificării legii de funcționare a Curții Constituționale, astfel încât să asigurăm criterii profesionale obiective și corecte pentru selectarea judecătorilor. De exemplu, putem analiza posibilitatea de a alege persoane care nu au făcut politică sau care nu au aparținut unor partide în ultimii 10 ani. Evident, mai poate fi avută în vedere și posibilitatea introducerii unor criterii suplimentare pentru alegerea membrilor CCR, dar trebuie să ne mai gândim la aceste criterii.

Orice s-ar întâmpla, consider că un lucru este clar pentru societate: modul de funcționare al CCR trebuie reformat, astfel încât să putem privi cu toții (atât cetățenii cât și politicienii - indiferent dacă aceștia sunt ai puterii sau din opoziție) această instituție ca pe un arbitru cu adevărat obiectiv și corect.

De altfel, cred că nu ar fi rău să ne gândim că mai există și alte instituții care ar trebui reformate. Mă gândesc (de exemplu) la Inspecția Judiciară, unde o soluție ar fi să avem inspectori judiciari de carieră și nu judecători sau procurori detașați".

Așadar, ne putem aștepta de la liberali ca în viitorul apropiat să lanseze cel puțin o dezbatere privind felul în care ar trebui să fie reformată CCR.