Ce nu se leagă în cazul crimelor de la Caracal? Un fost șef SIE punctează o serie de controverse: "Cu cât ne depărtăm de momentul comiterii faptelor, adevărul se risipește și se ascunde, sub ochii noștri"

Fostul șef SIE Claudiu Săftoiu punctează o serie de detalii care nu se leagă în cazul crimelor de la Caracal și, din păcate, "cu cât ne depărtăm de momentul comiterii faptelor, adevărul se risipește și se ascunde, sub ochii noștri".

Redăm analiza integrală a fostului șef SIE:

"Ce nu se leagă (încă) în cazul crimelor de la Caracal

1) Gheorghe Dincă nu își recunoaște, inițial, faptele. El așteaptă să fie preluat de poliție, încătușat, să i se aloce din oficiu un avocat al apărării, să fie încarcerat.

După o noapte petrecută în arest preventiv, e dus înapoi la locuința sa, pentru o primă reconstituire, și recunoaște TOTUL: că a omorât-o pe Alexandra, cu două zile în urmă, dar și pe Luiza, în luna aprilie 2019. La fața locului, până la data la care postez aceste rânduri, polițiștii criminaliști nu au găsit indicii clare, care să confirme ipoteza uciderii, tranșării și calcinării cadavrului Alexandrei.

Nici la reconstituirea primei crime, din aprilie, polițiștii nu au obținut decât o plimbare până la Dunăre, la presupusul loc unde Dincă și-ar fi aruncat victima, după ce ar fi violat-o timp de trei luni.

Despre Gheorghe Dincă s-a mai aflat că este alcoolic, depresiv, violent, imprevizibil. Calmul, stăpânirea de sine, privirea apatică, rezistența psihică afișată, arată un om mai degrabă controlat și puternic interiorizat, decât un aloolic cu tremens si cu comportament instabil, compulsiv, cum îl prezintă alcoolicii cronici.

• Întrebări: 
a) Ce l-a determinat pe Dincă să recunoască atât de repede ambele crime, la nici 24 de ore de la reținerea sa, fără să fie forțat sau intimidat, în condițiile în care cadavrele nu au fost găsite, iar probele prelevate, în cazul ambelor crime mărturisite, nu pot constitui un probatoriu ”beton” al crimelor înfăptuite? 
b) Ce l-a determinat pe Gh. Dincă să recunoască atât de ușor, un lucru atât de greu de dovedit? 
c) A fost oare noaptea de arest preventiv, un sfetnic bun? Sau au fost mai mulți ”sfetnici buni” în celula lui Dincă?

2) Poliția nu a dat detalii cu privire la declarațiile luate soției lui Gheorghe Dincă, adusă special din Italia, pentru confruntarea cu dovezile, atâtea câte mai erau, de la locuința bărbatuluipe care l-a părăsit toată familia.

Este cunoscut că Dincă a avut interdicție să mai intre în Italia 5 ani, privind activități infracționale de trafic de persoane.

Dincă strângea mult fier - pe care îl topea, probabil pentru calcinarea cadavrelor -, curtea casei fiind plină de gropi în care pretindea că îngropa fierul(?!)

• Întrebări:
a) De ce nu a fost luată legătura cu autoritățile italiene, pentru a se afla clar ce a făcut Dincă, în Italia, în urmă cu aproape 10 ani, fapte care i-au atas interdicția de 5 ani de a mai călca pe teritoriul italian? 
b) De ce întârzie ancheta cu privire la istoricul acestei persoane retrase, violente, necunoscute pentru marea majoritate a vecinilor sau cunoscuților ei? 
c) De la cine și pentru ce lua fier, care erau afacerile lui?

3) Din convorbirile Alexandrei cu polițiștii, preluați prin ”112”, reiese că respectivii polițiști par a nu ști nici măcar cartierele micului oraș Caracal. Unul dintre cartiere este cartierul Bold, nume pe care polițiștii îl confundă cu Olt.

De asemeanea, polițiștii nu reușesc că reconstituie mental traseul aproximativ indicat de Alexandra - pe lângă dig -. Se știe că Alexandra a vorbit cu mai mulți polițiști: unii erau din Craiova, alții din Caracal.

Este posibil ca indiciile minime date de Alexadra să nu fi fost transmise între polițiști, pentru ca măcar cei din Caracal să fi identificat mai exact cartierul Bold, precum și casa din a cărei curte se auzeau câini.

Se mai știe că poliția din Caracal știa locul de unde se iau ”ocaziile” - de lângă un liceu din oraș. Și se mai știe că aceste curse ilegale, precum și șoferii care efectuau aceste curse, erau cunoscute și, mai mult, tolerate în această activitate transport fără acte legale.

• Întrebări:
a) Cum s-a desfășurat preluarea informațiilor oferite de Alexandra, în așa fel încât recunoașterea locului respectiv să fie făcută mai repede, mai eficient, fără sprijinul STS și al softului de localizare al Poliției, care oricum nu au fost câtuși de puțin acurate? 
b) De ce polițiștii nu și-au transmis informațiile? De ce au mințit, cât privește ”linia ocupată”, câtă vreme este știut că STS deține un aparat de zeci de operatori pe schimb, 24/24?
c) De ce polițiștii din Caracal nu au considerat indiciile transmise de fată - cum ca a luat o ”ocazie”, și că a urcat într-o mașină de culoare gri - drept o informație primară, și nu au mers pe firul ei, adică la locul din oraș de unde se iau ocaziile, pentru a întreba pe șoferi cine este cel care locuiește în Bold și are o mașină gri?
d) Unde mai este ”munca de teren” a polițistului profesionist român, rețeaua de informatori, cunoașterea la milimetru, la pas, a ariei de responsabilitate, în cadrul comunității pe care o apără?

4) Poliția Română nu a dat-o pe Alexandra în consemn la frontieră, după ce tot poliția a încadrat-o la ”dispariție copil” sau ”răpire copil”, cu o zi mai înainte. Informația a fost dezvăluită de reporterii de investigații de la ”Libertatea”.

Cele 24 de ore de întârziere a instituirii consemnului la forntieră pot constitui o fereastră de oportunitate pentru eventuali complici ai lui Dincă, de a o scoate pe Alexandra din țară. În perioada sechestrării Alexandrei, vecinii au semnalat prezența a două mașini, la poarta casei lui Dincă.

• Întrebări:
a) Cum explică poliția română faptul că numele Alexandrei nu apare în registrul Poliției de Frontieră, la ”persoane dispărute”, sau ”răpite”, decât la 24 de ore de la constituirea dosarului de răpire, de la Caracal, pentru a o împiedica să iasă din România?
b) Ce se știe despre cele două mașini de la poarta lui Gh. Dincă?

5) Presupunerea că Alexandra a fost tranșată și apoi calcinată într-un butoi, timp de aproximativ 10 ore, nu pare a se susține.

Specialiștii apreciază că arzătorul de gaze era foarte larg, și nu putea concentra o putere calorică mare, iar pentru ca un corp uman să fie complet ars, e nevoie de o temperatură de 1400 de grade Celsius, temperatură pe care mijloacele empirice instalate de Gh.Dincă nu o puteau asigura.

Mai mult, o asemenea operațiune ar fi produs urmevizibile: mult fum, zgomote în noapte, murdărirea și îmbâcsirea cu fum a lui Gh. Dincă și a camerei în care s-ar fi produs incinerarea.

• Întrebări:
a) Au epuizat polițiștii criminaliști acest scenariu, al tranșării și calcinării cadavrului Alexandrei, în incinta locuinței lui Dincă, pentru a oferi o concluzie clară?
b) Ce alte scenarii mai cercetează criminaliștii, în condițiile în care Gh. Dincă este perfect lucid și cooperant, fiind știut că primele 48 de ore sunt critice, pentru aflarea adevărului despre acțiuni criminale, de răpire, de sechestrare?

Munca echipelor de criminaliști nu se oprește, desigur.

Dar cu cât ne depărtăm de momentul comiterii faptelor, adevărul se risipește și se ascunde, sub ochii noștri.

Și ne privește, cu fața lui hâdă, fără ca noi să îl vedem", transmite Claudiu Săftoiu.