Consilierul alungat de Dăncilă după doar o săptămână pentru că a fost prea sincer: „în politică au carieră amantele și hoții”

În politică au carieră amantele și hoții, a opinat fostul consilier guvernamental Remus Borza, într-o discuție televizată despre culisele demiterii sale după doar o săptămână de când fusese numit consilier al premierului Viorica Dăncilă. Motivele alungării de la Palatul Victoria au legătură cu declarațiile sale despre necesitatea reducerii numărului de bugetari și ministere.

Remus Borza a fost numit consilier onorific pe probleme economice al premierului în data de 30 mai. El l-a înlocuit pe Darius Vâlcov, artizanul programului de guvernare şi „creierul” economic din spatele Guvernului. Înainte de a fi demis, Borza a apucat să se înscrie în Partidul Social Democrat.

Fostul consilier spune că declarațiile sale despre aparatul bugetar au fost o surpriză neplăcută pentru premier și de aici decizia demiterii. El a precizat că s-a întâlnit de trei ori cu premierul Viorica Dăncilă, căreia i-a prezentat, atunci când i s-a propus postul, viziunea sa despre reformă și despre problemele economice ale țării, nevoia de prioritizare a investițiilor în infrastructură, de alocări pentru cercetare și inovare, precum și pentru turism. „Avem nevoie de creștere organică, pe producție și pe export, dar din păcate am pus la pământ 7.500 de fabrici”, a declarat Remus Borza la Realitatea TV, preluat de mediafax.ro.

Borza spune că nu a vorbit despre concedieri în aparatul bugetar. „Îi putem plăti pe toți, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creșterea calității muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidențiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plătește mult și cere puțin, avem nevoie de criterii de competență. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic și de mediocritate”, a spus Borza.

Fostul consilier a enumerat și câteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creștere a gradului de colectare a taxelor și impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deși s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielile cu asistența socială și de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ține pasul cu toate aceste creșteri.

În contextul discuțiilor din spațiul public legate de finanțarea salariilor din sistemul public și a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investițiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o înghețare a salariilor până când situația economică va permite reluarea creșterii acestora. „Suntem la finalul unui ciclu de creștere economică, o nouă criză este posibilă, nu am învățat nimic din criza care a fost și repetăm greșelile trecutului”, a spus Borza.