De ce nu vrea Guvernul să prelungească programul secțiilor de vot din Diaspora?


De ce nu vrea Guvernul să prelungească programul secțiilor de vot din Diaspora?

La fiecare tur de alegeri din 2014 încoace pare că am avut aceeași problemă cu votul în Diaspora și nimeni n-a rezolvat-o până acum. 2014, 2016, 2019: cozi imense la secțiile de votare din străinătate. Români de pretutindeni așteaptă ore în șir și la finalul zilei nu toată lumea apucă să voteze. Se cere ordonanță de urgență pentru mărirea programului în secții. Oamenii fac petiții pentru demiterea Ministrului Afacerilor Externe. Dăm vina pe procedură, pe liste, pe numărul de ștampile din secții, numărul cabinelor, numărul de delegați din secții.

Problema va continua doar să se adâncească pe măsură ce timpul trece. Pentru că emigrația românească către alte state membre ale Uniunii Europene crește de la an la an. Estimăm că în fiecare an pleacă cca. 200.000 de români. Din 2014 până acum cca. 1 milion de români s-au stabilit deci în străinătate. 1 milion de votanți care își pot exercita dreptul la urnele din ambasade, consulate, institute culturale române sau oriunde se deschide secție de votare. Eforturi se depun din partea Ministerului Afacerilor Externe și din partea Autorității Electorale Permanente prin creșterea numărului de secții de votare. Cu multă bunăvoință din partea birocraților și cu multă reticență din partea politicului anul acesta numărul de secții a crescut la 441 față de 417 în 2016.

Chiar dacă acum, la alegerile din 26 mai, am avut 24 de secții de votare în plus față de 2016 și 251 în plus față de 2014 cozile nu au putut fi evitate și din nou nu toți românii au putut vota. Deoarece votul pe listele electorale suplimentare presupune sisificul exercițiu de a scrie de mână cu pix albastru pe foaie albă datele din cartea de identitate a alegătorului în dublu exemplar: nume complet, CNP, serie și număr de buletin, adresa de domiciliu.

Ce este de făcut pentru ca toată lumea să poată vota?

Sunt mai multe variante. Una dintre cele vehiculate ieri a fost prelungirea programului din secțiile de votare. Autoritățile au refuzat opțiunea.

Care a fost motivul invocat de autorități pentru refuzul prelungirii programului în secțiile de vot din Europa de Vest?

La fiecare alegeri de la prezidențialele din 2014 când eu am votat pentru prima dată și până acum, am remarcat aceeași scuză invocată de autorități: nu se poate cere prelungirea programului în secții din cauză că unele secții din străinătate au fost deja închise: se invocă secțiile de vot din Noua Zeelandă (și, ulterior, cele din Asia de Est). « Legea nu ne permite să prelungim programul secțiilor de vot prin ordonanță de urgență dacă secțiile de vot dintr-o țară au fost deja închise. » 

Deci Noua Zeelandă, această țară a soarelui-răsare pentru democrația noastră este motivul invocat de autorități pentru care secțiile din Germania, Spania, Italia, Olanda nu își pot prelungi programul în ziua votului. Între ei și noi e o diferență de 9 ore, ceea ce înseamnă că secția de votare de acolo se închide la 12.00 AM ora noastră, 11.00 ora Spaniei, Italiei, Germaniei și 10.00 ora Marii Britanii.

Care este soluția?

Desigur că legile sunt instrumente organice, create pentru a ne oferi nouă tuturor un cadru organizat de desfășurare a activității umane. Personal, nu cred că motivul Noua Zeelandă este bătut în cuie pentru eternitate. Trebuie să găsim o variantă pentru a putea, legal, să prelungim programul secțiilor din Europa de Vest chiar dacă secțiile din Oceania sau Asia de Est s-au închis. O soluție ar putea fi spargerea BEJ 43 în mai multe BEJ-uri, după modelul fostelor colegii electorale. Aceste BEJ-uri ar putea fi autorizate să funcționeze după programuri diferite. O altă soluție ar fi interpretarea frazei « perimetrul secției de votare » în avantajul alegătorilor. În fine, o a treia soluție ar putea fi însărcinarea președintelui secției de votare cu puterea de a decide prelungirea programului în secții fără să existe consecințe legale pentru decizia lui.

Pentru ca soluția optimă să poată fi aplicată e nevoie nu doar de un corp de experți bine-intenționați, cum este cel pe care îl avem acum în MAE sau AEP. Este nevoie și de voință politică. Avem nevoie de un guvern preocupat în mod direct de dreptul de vot al cetățenilor săi din diaspora, de un guvern care să le asigure tuturor românilor din străinătate accesul la dreptul lor fundamental de exercitare a votului. USR a propus în Parlament mai multe inițiative legislative pentru facilitarea dreptului de vot al diasporenilor, de la extinderea votului prin corespondență la votul electronic. Cetățenii nu trebuie umiliți cu cozi de 6 ore în care Crucea Roșie să împartă sticle de apă. Lor nu trebuie să le spună nimeni că au confundat secția de vot cu un ghișeu cu program extins cum a făcut-o președintele AEP în 2014 celor care se încăpățânau să reziste la coadă ore în șir. Românii trebuie să știe că instituțiile statului lucrează pentru ei și pentru a le asigura lor exercitarea drepturilor în deplin confort fie că locuiesc în Topoloveni sau Castellon. Și exact asta va face USR la guvernare.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.