Emil Boc: ”Spre deosebire de CCR, Tribunalul Constituţional din Germania nu se amestecă în politică”

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Bloc, a lansat luni, din postura de profesor de drept constituțional, o serie de critici extrem de dure față de CCR după ce a decis să admită conflictul juridic dintre Parlament și Președinte semnalat de PSD.

”Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile: judecă conflicte politice în loc să soluţioneze conflicte juridice de natură constituţională. Spre deosebire de Curtea Constituţională din România, Tribunalul Constituţional din Germania nu se amestecă în politică şi nu soluţionează conflicte politice”, a spus Emil Boc pe pagina personală de Facebook.

Fostul prim-ministru a atras atenția că CCR are următoarele atribuții:

a. să verifice dacă există o situație conflictuală între două autorități publice, de natură a crea blocaje instituționale, care nu pot fi înlăturate în alt mod;

b. în ipoteza constatării existenței unei situații conflictuale între două autorități publice, să verifice dacă aceasta rezidă, în mod direct, din textul Constituției

c. să constate că aceste condiţii au caracter cumulativ și nicidecum alternativ, neîndeplinirea vreuneia dintre ele fiind, ab initio, o cauză de respingere a sesizării. 

Totodată, Emil Boc spune că nu a existat niciun conflict între Parlament și Președinte, iar majoritățile politice sunt testate prin vot în Parlament, nu prin declarații, după cum a spus chiar președintele Curții, Valer Dorneanu (detalii AICI). 

”Prin nominalizarea domnului Ludovic Orban de către Preşedintele României ca şi premier desemnat nu s-a creat un conflict juridic de natură constituţională. Nu există un conflict juridic intre Parlament şi Preşedinte. Preşedintele României, potrivit prerogativelor constituţionale expres menţionate în art 103 alin 1 din Constituţie, a desemnat un CANDIDAT la funcţia de prim- ministru. MAJORITĂŢILE politice se verifică şi se realizează prin vot în Parlament, nu prin declaraţii politice. Pe de altă parte, nu ne aflam într-un blocaj constituţional : Parlamentul este obligat să dea un vot pozitiv sau negativ Programului şi listei guvernului. Suntem într-un conflict politic determinat de boicotarea de către PSD a votului în Parlament cu privire la Guvern. Situaţia conflictuală poate fi înlăturată imediat prin derularea în Parlament a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la votul de încredere asupra Guvernului. Curtea şi aici greşeşte fundamental: Parlamentul acorda sau nu votul de încredere Programului de guvernare şi listei membrilor guvernului, nu premierului desemnat ( art. 103 alin 2 şi 3).”, a explicat liberalul.

Pentru a-și susține argumentele, Boc a dat drept exemplu Tribunalul Constituţional din Germania, explicând că acesta nu se amestecă în politică şi nu soluţionează conflicte politice.

”Spre deosebire de Curtea Constituţională din România, Tribunalul Constituţional din Germania nu se amestecă în politica şi nu soluţionează conflicte politice

Potrivit Constituţiei Germaniei (art. 68 alin 1), se poate ajunge la alegeri anticipate în Germania dacă o moţiune de încredere solicitată de către Cancelarul Federal este respinsă de către majoritatea membrilor din Bundestag (Camera inferioară a parlamentului Germaniei). În aceste condiţii, Preşedintele Germaniei, la propunerea Cancelarului, poate dizolva Bundestagul şi provoca alegeri anticipate.” a mai spus el. 

Mai mult, Emil Boc a mai reamintit cazul fostului cancelar german Gerhard Schröder, care în 2005 a dorit alegeri anticipate în Germania şi, pentru a realiza acest lucru, a solicitat un vot de încredere Bundestagului. În acelaşi timp, a cerut în mod expres parlamentarilor din propria formaţiune politică să nu susţină moţiunea de încredere pentru ca aceasta să fie respinsă şi, prin urmare, să fie întrunită acea condiţie constituţională necesară declanşării alegerilor anticipate.

”În anul 2005, Cancelarul Schroder, care a dorit în mod explicit organizarea de alegeri anticipate în Germania, a solicitat un vot de încredere Bundestagului (conform art. 68 din Constituţie) şi a cerut în mod expres parlamentarilor din propriul partid să nu susţină moţiunea de încredere pentru că aceasta să fie respinsă şi, în consecinţă, să se întrunească acea condiţie constituţională pentru a se putea ajunge la alegeri anticipate. În consecinţă, moţiunea de încredere solicitată de Cancelar a fost respinsă, cu sprijinul parlamentarilor din partidul Cancelarului. Membrii Opoziţiei din Bundestag au atacat la Tribunalul Constituţional decizia Bundestagului de respingere a moţiunii de încredere spunând că, în mod deliberat, Cancelarul a utilizat prevederea constituţională pentru a se ajunge la alegeri anticipate, contrar spiritului şi textului Constituţiei Germaniei. Tribunalul Constituţional din Germania a respins sesizarea Opoziţiei şi a considerat că nu este de competenta ei să judece conflictele politice . Textul Constituţiei, spune Tribunalul Constituţional din Germania, a fost respectat.”, mai scrie acesta.

Astfel, fostul premier critică faptul că în România, într-o situație asemănătoare cu cea din Germania, Curtea a ales să își încalce prerogativele constituționale și să se amestece în jocul politic al partidelor, un lucru ”inacceptabil” pentru o democrație:

”În România, într-o situaţie politică asemănătoare ca problematică cu cea din Germania anului 2005, Curtea Contituțională sfidează textul Constituţiei noastre, îşi abandonează rolul de “gardian al Constituţiei” şi se amestecă în jocul politic intern, fapt absolut inacceptabil într-o democraţie. În Germania, Tribunalul Constituţional şi-a câştigat respectul societăţii germane prin profesionalism şi echidistanta faţă de jocurile din spaţiul politic.”, a încheiat Emil Boc.