EXCLUSIV Lista DOSARELOR deschise de PROCURORI pentru cercetarea CRIMELOR SECURITĂŢII. Document

Procurorii au deschis dosare penale pentru acte de represiune împotriva românilor în timpul regimului comunist, fapte care în prezent sunt încadrabile la crime împotriva umanităţii.

Potrivit unei adrese trimise de Parchetul General către Asociaţia Restitutio In Integrum (Podul.ro o prezintă în exclusivitate), la Secţia Parchetelor Militare se află în curs de soluţionare următoarele cauze:


1.     Decesul lui Kimeri Emilia survenit în timpul anchetei la Securitatea Galaţi;

2.     Moartea suspectă a cinci persoane ale căror oseminte au fost descoperite în cimititul din Periprava;

3.     Decesul lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan, Cornel Pascu, ucişi în confruntarea cu trupele de Securitate la Cricău-Alba, pe 8 martie 1949;

4.     Andreşel Ioan, ucis prin împuşcare de Securitate pe 16.08.1950;

5.     Blidarii Vasile, împuşcat în noaptea de 23 spre 24 mai 1958;

6.     Moartea a 71 de deţinuţi politic în Penitenciarul Târgu Ocna;

7.     Decesul episcopului Huşilor Grigorie Leu, asasinat politic;

8.     Represiunile asupra persoanelor care au protestat pe 15 noiembrie 1987 la Braşov;

Asociaţia Restitutio In Integrum România a solicitat (în luna decembrie) procurorului general, Augustin Lazăr, şi adjunctului acestuia, Laura Oprean, să deschidă dosare penale şi să efectueze anchete pentru fapte genocidare imprescriptibile, calificate în prezent crime împotriva umanităţii, săvârşite de regimul comunist împotriva poporului român.

● Asasinatele din închisori, din arest şi corecţiile fizice pe care Securitatea, Miliţia sau grupurile de şoc ale acestora le aplicau disidenţilor sau simplilor opozanţi ai regimului;

● Persecuţiile, tortura, internarea forţată şi abuzurile psihiatrice, tratamentele neomenoase periodice, ritmice sau continue la care a fost supus Vasile Paraschiv, creatorul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (S.L.O.M.R.) în 1978, şi alţi opozanţi ai regimului comunist;

● Persecuţiile şi arestarea, relele tratamente, represiunea nedreaptă la care au fost supuşi membrii Grupului Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă, Anton Uncu;

● Cazul atentatului şi persecuţiilor de la Europa Liberă;

● Persecuţiile şi atentatele împotriva Exilului Românesc din Occident;

● Cazul Goma;

● Cazul Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca;

● Cazul Radu Filipescu;

● Cazul Viorel Rovenţu, Petrică Năstase şi Nicolae Stanciu, trei muncitori din Giurgiu care plănuiseră în detaliu să-l împuşte pe Ceauşescu în septembrie 1983;

● Cazul Ţugui – ofiţer superior asasinat în închisoare pentru scrisori-reclamaţii către Radio-Televiziunea Română vizând abandonarea cetăţenilor români din Nordul Bucovinei şi Basarabia şi distrugerea gospodăriilor ţăraneşti prin colectivizare;

● Cazul Neculai Popa;

● Reţinerile şi arestările abuzive, chiar şi fără mandat, săvârşite de Miliţie şi Securitate;

● Imposibilitatea de a călători şi persecuţiile pentru solicitanţii de paşaport şi pentru familiile acestora sau pentru rudele care îi susţineau;

● Imposibilitatea de a părăsi România pentru reîntregirea familiei sau a emigra şi persecuţiile pentru solicitanţii de paşaport definitive;

● Asasinarea celor care treceau frontiera cu gând să se refugieze, „Frontieriştii” ;

● Convocările sistematice la Securitate ale foştilor deţinuţi politic;

● Anchetarea abuzivă şi prelungită şi condamnarea opozanţilor politici ai regimului comunist, a oricărei persoane incomode pentru partid, Securitate sau Miliţie sub pretextul că ar fi săvârşit infracţiuni de drept comun;

● Deposedările de case şi de bunuri ale celor care părăseau ţara şi persecuţiile asupra familiilor acestora;

● Colectivizarea şi represiunea asupra răscoalelor ţăraneşti;

● Naţionalizarea mijloacelor de producţie aparţinând cetăţenilor români;

● Tratamentele neomenoase, faptele de represiune sistematică realizate continuu în încartituiri asupra colectivităţilor penitenciare sau asupra grupurilor politice anticomuniste din închisorile comuniste sau din afara închisorilor;

● Represiunea sistematică sângeroasă practicată de miliţiile guvernelor comuniste şi securitate asupra luptătorilor din rezistenţa românească anticomunistă între 1945 şi 1964, inclusiv din rezistenţa armată din munţi, sau purtata de militarii Armatei Regale a României care nu au acceptat ocupaţia sovietică a ţării şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor democratice precum şi falsificarea alegerilor din 1946;

● atacurile sistematice, continue, supravegherea Exilului anticomunist şi persecutarea familiilor şi a rudelor rămase în ţară, după rasturnarea ordinii constituţionale a ţării;

Şi, nu în ultimul rând, cazurile reclamante în precedent de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic Anticomunişti - AFDPR şi de celelalte organizaţii ale foştilor deţinuţi politic şi disidenţi: represiunea sistematică, diversiunea şi asasinatele din zilele de 16-21 Decembrie de la Timişoara, Cluj, Bucureşti, Braşov, Târgu Mureş, Craiova, Brăila.

Asociaţia, prin avocatul Antonie Popescu, a punctat că procurorii trebuie să deschidă dosarele penale pe cauzele invocate, în sensul Convenţei EDO – art. 2 şi 3, pentru crime împotriva umanităţii, încadrarea juridică la care s-a făcut referire în cauzele CEDO Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase şi alţii contra România, precum şi în hotărârile Curţii de Apel Bucureşti şi Înaltei Curţi în cauzele torţionarilor Vişinescu şi Ficior.