Gelu Duminică: "Marea problemă este omul, nu virusul"

Despre relaxarea care ar urma datei de 15 mai se discută deja cu tot mai mult entuziasm, ba chiar o bună parte a românilor simt că au intrat deja într-o astfel de etapă și se expun destul de mult, în ciuda stării de urgență consfințite oficial. Totuși, o reală îngrijorare se ridică din punct de vedere sociologic, cu privire la gradul de responsabilitate individual al românilor, după ridicarea restricțiilor. Din acest punct de vedere, sociologul Gelu Duminică se așteaptă ca o mare parte dintre români să nu respecte minima disciplină impusă de starea pandemică și crede că, în realitate, problema adevărată nu este virusul, ci felul în care oamenii se raportează unul la celălalt, de frica virusului.

Sociologul Gelu Duminică susține că nu se așteaptă ca românii să respecte într-adevăr indicațiile autorităților după data ridicării restrițiilor.

"Nu uitaţi că şi în timp de pandemie, în plină interzicere a tuturor acestor lucruri, se întâmplau. (...) Aşa că nu m-aştept neapărat la un val de respectare şi de civism din partea românilor, însă trebuie să recunosc şi faptul că ceea ce am avut a fost peste reacţia la care mă aşteptam. Cu alte cuvinte, cred că românii au fost mult mai ordonaţi decât ne aşteptam foarte mulţi dintre noi să fie şi sper din tot sufletul ca acest lucru să se vadă şi după 15 mai. Nu va exista un mod unic de raportare. Ca de fiecare dată - Doamne, iartă-mă! - suntem diverşi. Eu am spus de la început că marea problemă este omul, nu este virusul", a declarat Gelu Duminică pentru Agerpres.

Mai mult, sociologul crede că gradul de responsabilitate individuală va fi diferit de la persoană la persoană și că vor exista în continuare oameni care vor considera că lor nu li se poate întâmpla nimic.

Amintim și noi faptul că în ultimele săptămâni, numărul teoriilor conspirației care pretind că virusul nu există sau că existența lui este orchestrată de forțe oculte a crescut substanțial și, astfel, e necesară menținerea unui nivel înalt de responsabilitate al oamenilor în raport cu informațiile pe care le citesc și cărora le acordă credibilitate.