GRU și FSB vor să-l ASASINEZE pe primarul din Praga? Edilul, pus sub protecție specială după ce Moscova a trimis ”Omul cu ricin”! Răzbunarea Kremlinului

Publicația cehă Respect semnalează activitatea intensă a serviciilor speciale ruse, pe fondul deciziei autorităților de la Praga de a înlătura statuia mareșalului sovietic Ivan Konev de pe piedestalul pe care era amplasată la Praga.

Conform presei din Cehia, citată și de Radio Svoboda, potrivit Universul.net, un bărbat cu pașaport diplomatic rus a ajuns, recent, pe aeroportul Vaclav Havel. A fost preluat de o mașină și dus la Ambasada Federației Ruse. Potrivit unor surse citate de jurnaliștii cehi de la publicația Respect, în bagajele individului s-ar fi aflat și o punguță cu ricin, o substanță care într-o anumită concentrație, preparată special, poate fi o otravă letală.

Serviciile speciale cehe erau la curent cu sosirea individului și l-au tratat ca pe o amenințare imediată la adresa a doi politicieni cehi: șeful administrației districtului 6 Praga, Ondrzej Kolář, și primarul capitalei cehe, Zdeněk Hřib. Kolář a decis să scoată statuia lui Konev de pe piedestal, iar Hrib a semnat decizia de redenumire a pieței din fața intrării centrale a Ambasadei Ruse la Praga, în Piața Boris Nemțov. După sosirea „diplomatului” rus suspect, ambii politicieni au primit protecție non-stop din partea serviciilor secrete cehe.

Sursele jurnaliștilor de la Praga susțin că „omul cu ricin este un agent al serviciilor secrete ruse”.

La începutul lui aprilie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, Comisiei de anchetă de pe lângă Parchetul General al Rusiei să studieze problema tragerii la răspundere penală a reprezentanţilor unor ţări, pentru deciziile lor de a demonta monumentele dedicate gloriei ostaşilor sovietici. Potrivit lui Șoigu, citat de agenția Tass, „se observă o înmulţire a tentativelor unor responsabili din unele state străine de a falsifica adevărul istoric despre contribuţia decisivă a Uniunii Sovietice în zdrobirea invadatorilor fascişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi al Marelui Război Patriotic”.

Context

Primăria celui de-al şaselea arondisment al capitalei cehe a demontat pe 3 aprilie statuia mareşalului Ivan Konev, care ar urma să fie înlocuită cu un memorial dedicat eliberării oraşului Praga în 1945.

„Prin aceste acţiuni cinice, autorităţile municipale din Praga au încălcat în mod grav obligaţiile contractate de Republica Cehă”, susținea într-un comunicat Comitetul de anchetă rus însărcinat cu acest dosar.

Un tratat ruso-ceh din 1993 obligă Republica Cehă să aibă grijă de monumentele militare ruse de pe teritoriul său.

Comitetul de anchetă rus denunţă de asemenea „dispreţul faţă de memoria comună şi faţă de istoria luptei poporului sovietic împotriva fascismului” al celor care au demontat statuia.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, s-a adresat la rândul său omologului său ceh, Lubomir Metnar, cerând într-o scrisoare ca Praga să-i predea Moscovei statuia mareşalului sovietic, potrivit unui comunicat al armatei ruse.

„Vă cer să predaţi cât de repede posibil monumentul Federaţiei Ruse. Aşteptăm de la voi informaţii cu privire la locul şi ora transferării acestuia. Dacă rezolvarea acestei probleme necesită cheltuieli financiare, suntem gata să le plătim în mod integral”, a subliniat Şoigu în această scrisoare,

Mareşalul Konev este o personalitate destul de controversată. Pentru unii, generalul rus, care a trăit în 1897-1973, este un erou, protagonist al Bătăliei de la Berlin şi al operaţiunii pentru eliberarea Pragăi. Alţii critică rolul lui în suprimarea atât a Revoluţiei ungare din 1956, cât şi a Primăverii de la Praga, din 1968. Atât Ungaria, cât şi Cehia se aflau atunci pe orbita regimului sovietic.

Monumentul controversat a fost adesea vandalizat. În 2019, în 21 august, data la care a avut loc Invazia Cehoslovaciei în 1968, cineva a scris „Nu mareşalului mânjit cu sânge, să nu uităm”. Primăria a învelit apoi statuia cu o prelată, însă simpatizanţii pro-Konev au rupt-o şi au organizat o manifestaţie pentru menţinerea monumentului.

Înlăturarea statuii a venit la câteva săptămâni de la inaugurarea în acelaşi sector din Praga – şi în faţa ambasadei Rusiei – a pieţei „Boris Nemţov”, pentru a-l comemora pe liderul opoziţiei ruse asasinat în 2015.

Investigație majoră: Autoritățile ruse ar fi ordonat asasinarea, în Berlin, a cecenului Selimkhan K.

Berlin, august 2019. Într-un parc din cartierul insular Moabit are loc o crimă. Cu puțin înainte de prânz, un trecător este împușcat mortal de un biciclist. Două focuri letale trase dintr-un Glock 26, calibrul 9mm. Victima: un cecen în vârstă de 40 de ani, având asupra lui un pașaport georgian. Asasinul: tot un cecen. Iată-ne într-o situație prin care transpare intriga unui thriller etnic din Caucazul sângeroșilor ani 1990-2000.

Realitatea acestei crime, potrivit noilor dovezi, pare a avea rădăcini, de fapt, tocmai în acea perioadă. Mai prelungim încă puțin suspansul.

Victima a fost identificată în presa germană sub nume Selimkhan K. (alias Tornike K.) și trăia în Germania din 2006, având statut de azilant. Originar din regiunea georgiană de frontieră Pankisi, la granița cu Republica Cecenă, bărbatul ar fi luptat de partea separatiștilor împotriva trupelor ruse OMON în al doilea război cecen. În 1999-2000, Armata Rusă a lansat o operaţiune militară de amploare, ca răspuns la invadarea Deghestanului de către mujahedinii islamişti din Brigada Internaţională de Menţinere a Păcii, organizaţie teroristă fondată în 1998.

În Cecenia, Selimkhan K. ar fi luptat mai întâi în gherila lui Șamil Bassaev, apoi sub conducerea arabului Abu Valid. Ambii rebeli aveau să fie uciși de trupele speciale ruse.

În 2008, în războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia, Selimkhan K. ar fi adunat 200 de voluntari pentru a lupta de partea forțelor georgiene pe teritoriul separatist al Osetiei de Sud, însă grupul său nu a participat la vreo misiune împotriva secesioniștilor înarmați de Moscova.

De asemenea, Selimkhan K. ar fi colaborat cu Ministerul de Interne georgian și ar fi fost un fel de „mediator” la o luare de ostatici din 2012, scrie Deutsche Welle.

În momentul instalării sale în Germania, cecenul fusese trecut de autorități pe o listă a potențialilor islamiști periculoși, însă ulterior avea să fie scos din baza de date.

Presupusul său asasin a fost prins rapid cu ajutorul martorilor oculari și acum se află în arest preventiv. Acesta s-ar numi Vadim Sokolov.

„Suportul complet al autorităților ruse”

Numele complet al lui Selimkhan K. este Selimkhan Kangoshvili, aflăm dintr-o investigație comună realizată de platforma Bellingcat, Der Spiegel, The Insider și Dossier Center.

Din dovezile culese de jurnaliști reiese că asasinul a acționat cu „suportul complet al autorităților ruse”.

Înainte de a pleca spre Germania, Sokolov a primit un pașaport rusesc și o viză de intrare în Franța, călătorind prin Europa timp de o lună, potrivit informațiilor obținute de jurnaliști. Ca să poată călători în UE în baza vizei franceze, Sokolov trebuia să dețină un „dosar fiscal” cu dovada deținerii unui loc de muncă. Un astfel de dosar a apărut din neant pe numele său cu doar câteva săptămâni înainte de a primi pașaportul rusesc, datat cu anul 2015.