Politrucii de la CCR au amânat salvarea lui Liviu Dragnea până pe 20 mai. Șefa ÎCCJ a făcut o investigație și a aflat un amănunt decisiv, care ar putea spulbera toată construcția servitorului Iordache

UPDATE: CCR a amânat pentru a treia oară decizia ce-l privește pe infractorul Dragnea. Coincidență? Următorul termen va fi pe 20 mai

Curtea Constituţională a României ar fi trebuit să se pronunţe, azi, asupra sesizării privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

Pe 10 aprilie, CCR, dominată de o grupare care ascultă ordine venite pe linie de PSD, a luat în dezbatere sesizarea formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, context în care acesta a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a arătat că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

Anterior, domnia sa declarase că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Între timp, doamna Tarcea a mai făcut o mutare importantă: i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie. 

Cristina Tarcea îi transmite astfel lui Valer Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: "Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?".

Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.

Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie.

Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.

Austria este singurul staat UE care are astfel de completuri.

În plus, potrivit ziare.com, o analiză realizată de Direcția de legislație, documentare și contencios a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea Curții Constituționale (CCR) arată că legea nu obligă Înalta Curte să înființeze completuri specializate.

În multe instanțe din România, toți judecătorii care fac parte din secțiile penale sunt membri ai completurilor specializate în infracțiuni de corupție.

De asemenea, potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, "specializarea" unui judecător nu este un criteriu de repartizare în cadrul aceleiași secții, ci doar de mutare de la o secție la altă; cum ar fi de la secțiile civilă, comercială sau de contencios-administrativ la o altă secție, să zicem penală.

Documentul CSM a fost trimis la începutul acestei săptămâni președintelui CCR, Valer Dorneanu.

Datele din această analiză, făcută în baza legislației în vigoare și a răspunsurilor trimise la CSM de aproximativ 50 de tribunale și curți de apel, infirmă practic existența unui posibil conflict de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), pe tema completurilor specializate, mai scrie publicația ziare.com.