Indolența aleșilor creează o enclavă etnică în inima României. Cum a fost posibilă adoptatarea proiectului privind Ținutului Secuiesc în condițiile în care Curtea de Justiție a UE a respins definitiv autonomia pe criterii etnice?

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv, anul trecut, autonomia pe criterii etnice. Doi maghiari cu domiciliul în Târgu-Mureș, au venit cu o propunere care urmărea să definească regiuni ce pot beneficia de „politica de coeziune” a Uniunii fără a respecta frontierele administrative interne ale statelor membre.

Comisia Europeană a refuzat, în iulie 2013, să înregistreze lui Attila Dabis și Balázs-Árpád Izsák privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale. Maghiarii au depus o plângere împotriva Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene, care a fost însă respinsă. România a susținut poziția Comisiei Europene pe durata întregului proces.

Cei doi au încercat să se folosească de o prevedere din Constituţia Uniunii Europene, potrivit căreia, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte Parlamentului European, în limitele atribuțiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor. Prevederea se numeşte “inițiativă cetățenească europeană’.

Curtea de Justiţie a UE respins însă definitiv autonomia pe criterii etnice. Potrivit CJUE, menținerea caracteristicilor etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale anumitor minorităţi „nu este un scop care ar putea justifica adoptarea unui act în temeiul politicii de coeziune”.

Consiliul Naţional Secuiesc arata într-un comunicatul remis, anul trecut, agenţiei ungare de presă MTI, că lansarea iniţiativei cetăţeneşti a fost justificată de faptul că locuitorii din Ţinutul Secuiesc au constatat că, în pofida finanţării generoase acordate României de către UE, economia Ţinutului Secuiesc rămâne în urmă. Secuii se confruntă zilnic cu obstacole în ceea ce priveşte afacerile lor, ocuparea forţei de muncă, sănătatea, educaţia şi rezolvarea problemelor curente.

Proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc adoptat tacit de către Camera Deputaților include și o lista de teritorii din Ținutul Secuiesc în cazul cărora se va acordă autonomia. De asemenea, în textul proiectului se prevede că limba maghiară devine - în respectivele zone - limba oficială, la fel că cea română. Regiunea autonomă va cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, cât și scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș. Scaunele sunt teritorii tradiționale secuiești.

Zona din centrul țării ar urmă să fie administrată independent.

Proiectul mai arată că autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.

Va fi și un președinte al Ținutului Secuiesc, precum și autorități ale Scaunelor - Consiliul Scaunal și președintele Scaunului. Va există și un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.

Președintele Ținutului Secuiesc este ales de către cetățenii Ținutului Secuiesc prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct pentru o perioada de patru ani, conform sursei menționate.

O persoană poate avea maxim două mandate că președinte al regiunii autonome.

Președintele Ținutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor. Acesta nu poate îndeplini alte funcții publice sau private.

Proiectul poate fi citit integral AICI