Inelul lui Gyges. De ce respectăm legile?

De ce respectăm legile? O întrebare foarte potrivită zilelor noastre. Există un simț înnăscut al dreptății sau un Bine pe care aceste legi se bazează? Sau sunt niște convenții umane, pe care le respectăm doar de frica pedepsei?

În dialogul Republica de Platon, a doua teză este susținută de Glaucon, cu ajutorul mitului lui Gyges. Acesta era un om obișnuit, un păstor care respectă legile așa cum face toată lumea. Dar în momentul în care a primit puterea de a le încălca, fără nici o teamă de pedeapsă, nu a ezitat să facă acest lucru. Puterea a venit de la un inel, găsit întâmplător, care îl făcea invizibil. Păstorul profită de acest lucru pentru a își ucide regele și a-i lua locul. Și regina.


Teza lui Glaucon este că aceasta era adevărata natură a păstorului, ținută până atunci în frâu doar de constrângerea legilor umane. Dacă s-ar înlătura frica de pedeapsă, nu ar respecta nimeni legile doar pentru că este un om drept. Pentru că acestea sunt în acord cu valorile sale morale.

Întrebarea rămâne valabila și astăzi. Dacă legile s-ar transforma în recomandari, le-am mai respecta?

Acest mit a fost reluat în filmul Stăpânul Inelelor. Cine ar rezista unei asemenea puteri? Cine ar fi capabil să reziste inelului? Cel care are sufletul curat, hobbitul care este personajul cel mai fragil fizic, dar cel mai rezistent la forța corupătoare a puterii. Ceilalți știu că nu este bine să îi cedeze, dar nu reușesc acest lucru.

Un alt inel ne propune Sf Augustin. Pentru el, dreptatea din sufletul omului se întemeiază pe legea lui Dumnezeu. Acesta o transmite omului, așa cum o pecete pusă pe o hârtie transmite desenul de pe un inel, fără ca acela să părăsească inelul.

În această variantă, dreptatea are o întemeiere exterioară, imuabilă, care nu ține de convențiile umane. Practicăm Binele pentru că este în natura noastră. Iar atunci când nu facem acest lucru, știm că suntem în eroare. Tocmai această conștiință a greșelii, a păcatului, demonstrează că nu putem șterge legea divină din sufletul nostru.

Chiar dacă am avea inelul lui Gyges, tot nu ne-ar ajuta în fața propriei conștiințe. Doar în fața legilor umane. De fapt, și pe acestea ar trebui să le respectăm, dacă sunt în acord cu cele morale. Valorile personale și cele ale cetății ar fi în armonie.

Voi ați mai respecta legile dacă ați avea inelul lui Gyges?