Jurnalistul Thierry Wolton, ipoteză devastatoare: „Occidentul a trădat popoarele din Europa de Est. Fără atitudinea Occidentului, COMUNISMUL nu ar fi durat atât”

  • Podul
  • Feb 11, 2019
  • 401

Jurnalist, eseist, istoric, profesor și cercetător, francezul Thierry Wolton, 68 de ani, este autorul unei lucrări monumentale, aflate în traducere și la editura Humanitas: „O istorie mondială a comunismului”, structurată în trei volume cu tematică distinctă: călăi, victime, complici. Impresionanta apariție editorială (numai primul volum are peste 1000 de pagini) și lansările pe care autorul le pregătește alături de Humanitas în România au fost prilej de întrebări, interviuri și discuții ample despre comunism. Unul dintre cele mai bune interviuri a apărut pe siteul ziare.com.

În rândul complicilor odiosului sistem, Wolton nu se sfiește să nominalizeze chiar Occidentul care a asistat impasibil la ce se întâmplă în Est, prelungind astfel viața odioaselor regimuri. Ba mai mult, după căderea comunismului, Vestul a vrut să întoarcă grăbit pagina și nu a sprijit noile democrații în procesul de purificare, de curățare de elementele de tristă amintire care au continuat astfel să influențeze și să le frâneze parcursul democratic, cum a fost și încă este cazul atât de clar al României.

„Eu cred că, imediat ce comunismul s-a prăbușit, toată lumea s-a grăbit să întoarcă repede pagină, din mai multe motive.

Conducătorilor țărilor din vest le era teamă că va începe o mișcare populară care va dori revanșa pentru ceea ce s-a întâmplat, un val popular care îi va atinge. La limita, cred că ar fi preferat că sistemul să nu se fi prăbușit. Nimeni nu știa ce va urmă după ce sistemul a căzut. Acesta este principalul motiv pentru care politicienii vestici, în special cei europeni, precum Francois Mitterand, au făcut tot posibilul pentru a-l susține pe Gorbaciov. Până la capăt.

Cea mai mare frică pe care o are puterea politică, mă refer la oamenii de stat, este reprezentată de popor. Deoarece poporul este factorul cel mai incontrolabil. Iar după căderea sistemului comunist, toți au dorit să nu existe niciun fel de proces pentru ceea ce s-a întâmplat, nici măcar lustratie. Epurarea sistemului nu s-a dus până la capăt, deși trebuie să recunoaștem că au existat încercări, cazuri în care cei din poliția politică au fost puși sub acuzare, însă lucrurile au rămas la un nivel superficial. Și cred că a fost în primul rând vină occidentalilor, pentru că ei au fost primii interesați că acest proces să nu aibă loc.

Deficitul de democrație care există în țările estice, iar în România este mult mai vizibil decât în alte locuri, precum țările baltice, își are explicația în mare măsură în lipsa acelui proces, să-i spunem de epurare a sistemului, deși nu-mi place cuvântul, care are și conotația de răzbunare. Trebuia să aibă loc acel proces de reflecție, urmat de îndepărtarea celor care nu-și mai aveau locul în noul sistem”.

„Cred că Occidentul a trădat pur și simplu popoarele din Europa Centrală și de Est. Și nu a fost pentru prima dată. Eu am o teorie pe care o expun în volumul al treilea, cum că fără atitudinea Occidentului, comunismul din Est nu ar fi durat atât de mult. Occidentul a finanțat țările comuniste, i-a tratat pe conducătorii acestora drept parteneri legitimi de dialog, fără niciun fel de reținere morală. Europa nu a avut nici măcar un set minim de exigențe cu privire la aceste țări.

Știți ce cred eu că este interesant? Voi scrie despre asta. Știți că pentru a integra țările din Est, Europa le-a supus la tot felul de examene de admitere, despre economie, democrație etc. Dar și despre memorie. Și anume despre responsabilitățile față de evrei, față de Holocaust. Exclusiv despre asta. Adică vii și ceri unor țări care au suferit enorm în trecutul recent să își facă procese de conștiința despre vinovăția lor pentru nenorocirile de dinainte de comunism, dar nu sufli o vorba despre ce li s-a întâmplat lor recent.

Eu nu spun că nu trebuie stabilite responsabilitățile cu privire la Holocaust, dimpotrivă. Dar să nu aplici același mecanism asupra trecutului comunist din Est, asta cred că a fost o stupizenie extremă. Că să duc gândul până la capăt, cred că în acest caz nu a fost vorba despre o scăpare malignă, adică despre rea-intenție, ci pur și simplu nu s-au gândit la asta acei imbecili, marii democrați occidentali”.

Puteți citi integral interviul cu TW pe siteul ziare.com