Laura Codruța Kovesi a umilit pentru a treia oară Inspecția Judiciară, structură condusă de controversatul Netejoru, preferatul politicienilor și al magistraților corupți

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins marți recursul formulat de Inspecția Judiciară, care a contestat decizia CSM din 24 iunie 2019.

Consiliul Superior al Magistraturii a respins anul trecut acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară față de Laura Codruța Kovesi, acuzată că nu a respectat confidențialitatea lucrărilor și a inserat într-un comunicat de presă pasaje din discuții care vizau dosarul familiei Cosma.

"Respinge cererea de suspendare formulată de recurenta Inspecția Judiciară. Respinge recursul formulat de recurenta Inspecția Judiciară împotriva hotărârii nr. 5P din 24 iunie 2019, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru Procurori în materie disciplinară, ca nefondat", se arată în decizia ÎCCJ.

"Inspectorii judiciari au reținut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuțiilor purtate la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, despre care a luat cunoștință în exercitarea funcției și care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție", preciza IJ într-un comunicat de presă emis în septembrie 2018.

Este al treilea proces câștigat de Laura Codruța Kovesi, actualul procuror șef european, cu Inspecția Judiciară. Decizia e definitivă.

Pe 25 martie 2019, completul de cinci judecători de la Înalta Curte a respins recursul declarat de Inspecția Judiciară, după ce Secția pentru procurori din CSM a respins cererea IJ de a o sancționa pe Laura Codruța Kovesi. Motivul: și-a trimis consiliera, care era judecător, să facă un control la două structuri teritoriale ale DNA.

În aceeași zi, un al doilea complet de 5 judecători de la Înalta Curte i-a dat câștig de cauza lui Kovesi și a respins recursul declarat de Inspecția Judiciară, după ce Secția pentru procurori din CSM a respins cererea IJ de a o sancționa pe fosta șefa DNA, în cazul neprezentării la audierile comisiei de anchetă din Parlament privitoare la alegerile din 2009.

De altfel, o statistică indica în toamna anului trecut un bilanț dezastruos pentru structura condusă de controversatul judecător Lucian Netejoru, un protejat al fostului președinte PSD, infractorul Liviu Dragnea: în ultimii trei ani a pierdut în instanță 70% dintre actiunile disciplinare exercitate față de procurori.

Mai ales până la condamnarea definitivă a lui Dragnea, care a intervenit personal în 2018 pentru prelungirea mandatului de șef interimar al lui Netejoru, Inspecția Judiciară s-a comportat ca un adevărat braț armat al coaliției antijustiție care a condus România vreme de trei ani, vizând mai ales magistrații critici sau incomozi.

Foarte multe acțiuni au fost deschise după "dezvăluirile" făcute de Antena3 - fondată de un infractor condamnat - Dan Voiculescu, România TV - post controlat de Sebastian Ghiță (și el multă vreme fugar de justiție) sau site-ul Lumea Justiției, un satelit al postului Antena3.

Și tot anul trecut, Netejoru, care încasase în 2018 peste 100.000 de lei doar din diurne, şi-a dat în judecată propria instituţie, nemulţumit că nu a fost plătit şi pentru zilele libere.

Printr-o acţiune depusă la Curtea de Apel Bucureşti, Lucian Netejoru solicita instanţei să oblige Inspecţia Judiciară şi CSM să recalculeze diurna de care beneficiază, astfel încât să fie incluse şi zilele nelucrătoare în care nu se deplasează din Bucureşti la Giurgiu şi, pe cale de consecinţă, să-i fie plătit acest drept începând cu anul 2015, an în care a ajuns la conducerea instituţiei. În plus, şeful IJ pretindea ca statul să-i plătească şi dobândă pentru suma datorată, cerând ca aceasta să fie actualizată cu indicele de inflaţie la care să se aplice dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective. „Beneficiul plăţii diurnei şi pentru zilele nelucrătoare este un drept recunoscut prin lege, care nu este restricţionat prin alte dispoziţii legale”, a explicat Lucian Netejoru într-o solicitare adresată preşedintelui CSM.

Mai mulți sociologi au criticat demersul în ceea ce priveşte dimensiunea lui morală, afirmând că este similar cu un asistat social ce îşi ia ajutorul social dintr-o maşină de lux.