Mesaj de impact al unui istoric de ziua Unirii Principatelor Române: Codul Penal al lui Cuza pedepsea corupția, în timp ce modificările aduse de actualii decidenți o încurajează! EXCLUSIV INTERVIU

Ziua de 24 ianuarie are o semnificație cu o încărcătură simbolică imensă pentru istoria României. Concret, la 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza devenea domnitor atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Prima oară a fost ales la data de 5 ianuarie 1859 în Moldova, iar în momentul în care a fost ales și în Țara Românească (24 ianuarie 1859), s-a oficializat Unirea Principatelor Române.

În acest context, redacția Podul.ro a luat legătura, joi, cu profesoara de istorie a Colegiului Național Petru Rareș din Piatra Neamț, Dorina-Luminița Drexler. Întrebată cât de mare este discrepanța valorică dintre clasa politică actuală și cea care a înfăptuit Unirea Principatelor Române, aceasta a subliniat prestația puțin spus jalnică a miniștrilor guvernării PSD-ALDE. 

Reporter Podul.ro: Ce semnificație are ziua de 24 ianuarie pentru România?

Dorina-Luminița Drexler: 24 Ianuarie 1859 este ziua în care s-au pus bazele statului român modern. Era primul obiectiv îndeplinit din programul generației de la 1848.

Reporter: Cum se prezintă clasa politică actuală în raport cu cea din 1859? Cât de mare este discrepanța valorică?

Dorina-Luminița Drexler: Generația de la 1848, care a realizat și Unirea din 1859, și Independența, și reformele necesare funcționării României moderne este, în opinia mea, una dintre cele mai valoroase din istoria noastră din punctul de vedere al pregătirii intelectuale, al viziunii și prin acesteia. Era formată din personalități care știau să se facă ascultate și respectate în Europa, când promovau problema Unirii Principatelor ca problemă de interes european. Despre discrepanța valorică vorbește prestația jalnică a miniștrilor noștri, zilele trecute, la Bruxelles, când ar fi trebuit să prezinte prioritățile președinției românești a Consiliului Uniunii Europene. Despre dezinteresul lor pentru istoria națională-în spatele sloganurilor demagogice-vorbește faptul că disciplina Istorie nu mai are un reprezentant în Ministerul Educației Naționale din vremea lui Liviu Pop. Dezinteresul pentru soarta națiunii-de la respectarea trecutului la proiectarea responsabilă a viitorului-se vede atât în chestiunile de detaliu, cât și în cele de anvergură. Codul Penal al lui Cuza pedepsea corupția și hoția, în timp ce modificările aduse acestuia de actualii decidenți le încurajează. Unioniștii erau buni vorbitori de franceză pe când actualii chinuie limba română. Exemplele ar putea continua. Sper ca această paralelă între atunci și acum să ne ajute să facem alegeri mai înțelepte în viitor. Și alegerile din 2019 ar putea fi un bun început.