Ministrul de Finanțe Florin Cîțu, mesaj despre recuperarea Tezarului de la Moscova. „PSD nu a vrut! O facem noi!”

La câteva ore după ce Ministerul de Externe a „salutat” reluarea activității, după trei ani, a Comisiei româno-ruse care va aborda, printre altele, și problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial și nereturnat de marele agresor de la Est, ministrul de Finanțe Florin Cîțu postează un mesaj pe Facebook privitor la recuperarea acestuia.  

Cîțu: „PSD nu a vrut! O facem noi! Trei ani de zile Dragnea, Dancila, Teodorovici și restul PSD-iștilor au lucrat în interesul Rusiei și împotriva românilor. De trei ani de zile au SUSPENDAT activitatea Comisiei comune româno-ruse. Am promis, la audierea mea în comisiile reunite, să mă implic în repatrierea tezaurului de la Moscova.

Ieri, împreună cu Prim-Ministrul Ludovic Orban, am cerut susținerea Guvernatorul BNR în acest demers și am primit-o. Astăzi, MAE a comunicat RELUAREA activității Comisiei comune româno-ruse. PSD-iștii nu credeau. Dar ȘOC. Uite că facem noi ce nu ați vrut să faceți voi în ultimii trei ani”.

Tezarul a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și nu a mai fost niciodată returnat în întregime. El includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive etc. Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial, cu scopul de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale, care ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național. După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul și a refuzat restituirea acestuia. Aceasta a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia. Mai multe detalii AICI

Printre obiectele de mare valoare care compun Tezarul acaparat de ruși se numără Cloşca cu puii de aur (tezaurul de Pietroasa) care atestă trecerea goţilor prin România, panaghiarele lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Neamţ, evangheliile slavoneşti ferecate în aur şi argint, odoarele brâncoveneşti ale Horezului şi cele cantacuzineşti, odoarele lui Atanaric, chivotele şi epitrahilul de la Bistriţa, darurile lui Vasile Lupu şi ale soţiei sale de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi şi evanghelia scrisă de Isidor din Bădăuţi. 

Șansele de recuperare sunt însă extrem de reduse

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, sâmbătă, reluarea activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, prin organizarea, la Moscova, în zilele de 7 şi 8 noiembrie, a celei de a V-a sesiuni, transmite Agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat al MAE, transmis sâmbătă AGERPRES, în pofida scurgerii unui interval de trei ani de la ultima întâlnire a comisiei comune, care a avut loc la Sinaia, în 25 – 26 martie 2016, desfăşurarea acestei sesiuni demonstrează continuitatea activităţii şi a dialogului dintre membrii şi experţii celor două părţi pe un subiect deosebit de important aflat pe agenda bilaterală româno-rusă.

În cadrul lucrărilor au fost prezentate de către ambele părţi referate pe două teme relevante pentru studierea chestiunii Tezaurului României depus spre păstrare la Moscova în timpul Primului Război Mondial, respectiv: „Aspecte noi privind Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial rezultate din cercetări recente în arhivele române şi ruse, precum şi din apariţii istoriografice de dată recentă” şi „Valorificarea gestului restituirilor din anii 1935 şi 1956 a unor piese din Tezaurul României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial”.

Un comunicat de presă agreat la nivelul comisiei comune prezentând discuţiile de fond din cadrul acestei sesiuni va fi publicat în perioada următoare.

Cât despre șansele de recuperare a Tezarului, jurnalista Sabina Fati scrie într-un articol publicat pe siteul Radio Europa Liberă că ar fi mici spre inexistente. 

Noul ministru de Externe, nu are, de fapt, niciun motiv „să salute” reunirea Comisiei bipartide de istorici, fiindcă rezultatul ei nu au cum fi în favoarea României. Gestul lui Aurescu are sens doar în măsura în care vrea să dea un semnal Moscovei, că Bucureștiul ar vrea să refacă legăturile, așa cum au făcut maforitatea statelor europene, uitând de anexarea Crimeei. Spre deosebire de aceste țări, însă, România are graniță comună cu Rusia pe Marea Neagră, de la această anexare ilegală.

Bucureștiul are în continuare mentalitate de țară marginală, fiindcă nu are niciun motiv să creadă că va primi Tezaurul înapoi, după cum rezultă dintr-o relatare a lui Andrei Pleșu, care povesteşte că în 1998, pe când era ministru de Externe, s-a întâlnit cu omologul său rus, Evgheni Primakov, şi au discutat despre Tezaur:„«Domnule Pleşu, când s-a dat tezaurul ăsta?» întreabă Primakov. «În decembrie 1916». Zice: «Şi dumneavoastră mai vreți să ştiți ce s-a întâmplat cu el. Am avut, între timp, Marea Revoluţie din Octombrie, două războaie mondiale, dispariţia Uniunii Sovietice şi atâtea altele. De unde să ştim, după toate astea, cum e cu tezaurul. Dacă vreţi, vă spun părerea mea personală. Eu cred că din banii acelui tezaur a fost susţinută mişcarea comunistă internaţională de atunci şi până mai ieri. Dar apropo: cum de v-a venit să ni-l daţi tocmai nouă?»”, scrie Fati pentru Europa Liberă. Articolul poate fi citit integral AICI.