Noul șef al DNA punctează cum a distrus CCR lupta anticorupție

Noul șef al DNA, Crin Bologa, a punctat la bilanțul instituției pe 2019 efectul nociv al deciziilor CCR asupra luptei anticorupție, care au dus la dezincriminarea unor fapte, excluderea de către instanţele judecătoreşti a unor probe şi rejudecarea unor dosare în care existau decizii definitive.

"Anul 2019, a fost un an complicat pentru DNA, plin de provocări, cum de altfel a fost pentru întreg Ministerul Public şi sistemul judiciar. DNA şi-a desfăşurat activitatea cu o conducere interimară, atât la nivelul cel mai înalt, cât şi la nivelul unor secţii şi servicii, ceea ce a făcut extrem de dificilă stabilirea şi urmărirea unei strategii de management eficace. Legile Justiţiei modificate în anul 2018 au schimbat condiţiile de numire şi de delegare a procurorilor în cadrul DNA, iar aceasta a determinat o fluctuaţie şi un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor. Practica judiciară a fost influenţată în continuare de efectele unor decizii ale CCR, care au dus în multe cazuri la constatarea dezincriminării unor fapte, la excluderea de către instanţele judecătoreşti a unor mijloace de probă, iar în alte situaţii la rejudecarea unor cazuri definitiv judecate", a declarat Crin Bologa. 

De asemenea, Crin Bologa a precizat si care este cel mai frustrant indicator, si anume cel privind ponderea achitarilor in cauzele judecate prin hotarari definitive in 2019, in dosare ale DNA.

"Dupa cum observati, in 2019, DNA a inregistrat 262 de inculpati achitati. Daca folosim indicatorul aprobat de CSM si anume numarul inculpatilor achitati raportat la numarul celor trimisi in judecata in acelasi an (cunoscand faptul ca nu pot fi aceleasi persoane cele trimise in judecata si cele condamnate in acelasi an), prin scaderea numarului de trimisi in judecata, coroborat cu cresterea numarului celor achitati, am ajuns la o pondere de 52% (in 2018, a fost 36%).

Daca raportam numarul achitatilor la numarul total al inculpatilor judecati definitiv in acelasi an, ajungem la un procent de 33% (in 2018, a fost 21%). Iar daca scadem din acest numar, pe cel al inculpatilor achitati ca urmare a deciziilor CCR cu efect de dezincriminare (ne referim aici la decizia 405/2018 privind abuzul in serviciu), procentul ajunge la 24% (in 2018, a fost 13%).

Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitarilor, este evident ca el reprezinta o vulnerabilitate care trebuie analizata pentru a identifica atat cauzele, cat si solutiile pentru rezolvarea ei", a zis Bologa, potrivit ziare.com