O lecție rusească, predată la Chișinău

Într-o expunere publică de acum câțiva ani, istoricul și publicistul rus Mark Solonin prezintă și argumentează o rețetă de atitudine prudentă, considerată aproape obligatorie față de Rusia de astăzi, revenită la esența și reflexele ei din perioada Războiului Rece. Când e vorba de Rusia, spune Solonin, не верь, не бойся, не проси – n-o crede, nu-i cere nimic și nu arăta că ți-e frică de ea.

Mark Solonin este unul dintre puținii cercetători ruși care contestă istoriografia oficială de la Moscova, mai ales optica autorităților față de Al Doilea Război Mondial, denumit de ruși Marele Război pentru Apărarea Patriei. Din cauza pozițiilor sale publice, el a fost nevoit să se refugieze de câțiva ani în Estonia.

În contextul incursiunilor rusești în Ucraina și a acțiunilor care au vizat alți foști sateliți sovietici, dar și după interferențele atestate în unele state europene și chiar în SUA,  Solonin  susține, de o manieră drastică și fără drept de apel, că lumea civilizată ar trebui să înceteze să se iluzioneze că țara sa ar fi recuperabilă pentru democrație. El spune că Rusia poate fi integrată în lumea liberă occidentală doar în măsura în care „o tumoare cancerigenă poate fi integrată într-un organism”.

Istoricul rus îi recomandă comunității internaționale să nu se lase înșelată de prezența formală, în țara condusă cu o mână de fier de Vladimir Putin, a unor instrumente clasice democratice. Alegerile din Rusia, potrivit lui, nu sunt decât o operațiune specială executată de cekiști, iar proprietatea privată este o noțiune relativă, de vreme ce orice cetățean poate fi lipsit de avutul său dacă iese din grația autorităților.  Solonin arată că Rusia nu pune niciun preț pe legalitate și că toate tentativele de a o aduce „pe drumul cel drept” reprezintă niște încercări dinainte sortite eșecului.

El afirmă că puterea în Rusia este deținută de o simbioză dintre „cekiști și bandiți”, care uneori cu greu pot fi deosebiți unii de alții. Ambele categorii ar avea o structură psihologică dominată de sentimente de superioritate și de dispreț față de cei din jur. Orice formă de slăbiciune demonstrată față de asemenea oameni nu este decât o invitație la agresiune din partea lor. Iată de ce, subliniază istoricul, este contraproductiv să te temi de Rusia, pentru că astfel doar o provoci să te atace.

Mark Solonin lansează asemenea avertismente în direcția Occidentului, pentru a-l feri de iluzia cu privire la disponibilitatea Rusiei de a accepta ordinea internațională și principiile democratice. Se prezumă că în așa-numita vecinătate apropiată a Rusiei – în statele ex-sovietice - se cunosc foarte bine tehnicile de operare ale Kremlinului.

Nu și la Chișinău, se pare, unde proeuropenii au primit ieri o lecție dură de la socialiștii dirijați de la Moscova, cu care s-au aflat în alianță timp de cinci luni. PSRM a executat sumar Guvernul Blocului ACUM, la scurtă vreme după ce a obținut cu sprijinul acestuia controlul asupra celor mai importante instituții și autorități publice.

Republica Moldova se scufundă astfel într-o nouă perioadă de incertitudine, în ciuda statutului său de țară asociată cu Uniunea Europeană. Forțele prorusești își intensifică dominația asupra scenei politice, fără să se întrevadă vreo posibilitate reală în timpul apropiat ca acestea să poată fi stăvilite. În luna iunie, Blocul ACUM a ales să coopereze cu socialiștii, în loc să pună presiune asupra acestora, într-un context politic ce îi era favorabil.

Căderea Guvernului Maiei Sandu este și un eșec al cancelariilor occidentale – al celei germane, în particular –, care au încurajat o construcție politică cu un partid girat de Moscova. Tocmai au primit o confirmare că avertismentele lui Mark Solonin trebuie luate în considerare.