Plânsul Vioricăi și mustața lui Liviu

Cu puține zile în urmă, Liviu de la Rahova a făcut pe dracu-n patru să iasă un pic de după gratii în lumina reflectoarelor, pentru ca toată lumea să-l poată vedea fără mustață. În fiecare seară, Viorica Dăncilă iese public și miaună ca o pisică în călduri despre nedreptățile care i se fac, pentru că e... femeie. Între cele două situații pare a nu exista niciun fel de legătură. Și totuși... În vintrele PSD-ului se discută despre faptul că la un moment dat, Liviu ar fi spus că, în momentul în care va fi sigur de câștigarea alegerilor prezidențiale de către partidul roșu, își va rade mustața. Ieșind de la Rahova fără mustață, folosind pretextul unei plimbări inutile prin fața instanței, despre care știa că nu-i va rezolva situația, Dragnea a vrut, de fapt, să dea un semnal: unul de optimism și încurajare pentru oamenii din PSD care se luptă pentru victoria Vioricăi. Mesajul transmis fiind, de fapt, acela că alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Viorica și, implicit, de el însuși.

Pe de altă parte, plânsul Vioricăi pe la televizor e o strategie. A fost testată cu mulți ani în urmă de către Traian Băsescu, după o rafală de plâns public care l-a și transformat în prezidențiabil și apoi, în învingător. Strategia victimizării funcționează ca unsă la români. Pentru ei, politicianul care plânge în public este cel care merită sprijin, căci există această tendință pur omenească de a întinde mâna celui care dă impresia că a căzut, că e lovit și că îl doare. Consilierii Vioricăi Dăncilă au înțeles asta perfect, așa că îi dau potențialului câștigător al alegerilor singurul sfat pe care ea îl poate pune în aplicare fără să se poticnească: acest miau-miau constant, care sună în urechile multora ca bocetul unui animal rănit. Câștigând alegerile, pe fondul descurajării celor care l-au vrut pe Barna în turul al doilea și al aroganței manifestate repetitiv de președintele în funcție, Viorica devine garanția eliberării lui Dragnea. Care simte că nu justiția îl va putea scoate de la Rahova, ci chiar Viorica, loiala lui din Teleorman, care va fi foarte încântată să-i poată întinde o mână de ajutor celui care a făcut-o premier și candidat la prezidențiale în vremuri de restriște.

Practic, așa își va plăti datoria față de șeful ei, iar șeful ei, acum cadavru politic, se va putea refugia în spatele cortinei, de unde va relua jocul de păpuși care l-a consacrat în vremuri de tristă amintire. Desigur, legătura dintre mustața lui Dragnea și plânsul Vioricăi poate fi considerată drept un scenariu. Dar, chiar și așa, el nu e unul de ignorat. Relația aparent proastă dintre cei doi poate, la fel de bine, să fie tot un joc de imagine.

Debarasarea atât de abruptă a Vioricăi de Liviu a fost, în sine, o mutare cam forțată. În realitate, nimeni nu e atât de naiv încât să creadă că Viorica avea atât curaj, chiar și cu Dragnea în spatele gratiilor, să se manifeste public și vocal împotriva celui care a construit-o din nimic. Câștigarea alegerilor de către Viorica Dăncilă e un risc în acest moment. Pentru că, oricât de sigur ar fi Iohannis pe el însuși, oamenii ar putea să se simtă fie descurajați, fie dezgustați de aroganță. Și atunci fie nu vor vota, fie vor vota invers decât își dorește arogantul de la Cotroceni. Condiții în care Viorica are șansa ei substanțială de a câștiga momentul. Mai ales că istoria ultimelor alegeri ne arată că, de regulă, românii dau prima șansă celui cotat pe locul al doilea. Și dacă, printr-un concurs nefericit al împrejurărilor menționate, legătura dintre mustața lui Liviu și plânsul Vioricăi devine fapt concret, atunci vom fi puși în teribila situație de a ne întoarce în Piața Victoriei. Nu toți, doar cei care se încăpățânează să mai rămână în țară. Doar că atunci, cu o Viorică legitim aleasă de popor și un Liviu liber și proaspăt pe postul de consilier personal al președintelui ales, 10 august nu va mai fi doar cu tunuri de apă și gaze. Va fi mult mai complicat de atât.