PSD lasă în urmă o țară calamitată. Deficitul bugetar va atinge niveluri nemaivăzute din 2010

Finanțele publice se deteriorează într-un ritm alert, ajungând până la niveluri nemaivăzute din 2010, scrie profit.ro, citând o analiză a economiștilor ING Bank, care estimează că deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% din PIB, peste limita de 3% admisă în UE, anul următor fiind posibil ca el să atingă chiar 3,7% din PIB.

Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină deficitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.

"După ce deficitul a ajuns la 2,62% în septembrie, să ții deficitul pentru întreg 2019 sub 3% din PIB pare o misiune aproape imposibilă, indiferent de guvern. Deteriorarea finanțelor publice pare că a accelerat în a doua parte a anului, deficitul ajungând la niveluri nemaivăzute din 2010. În plus, datele nu indică neapărat că în spatele acestei evoluții ar fi vreo măsură adoptată recent (de exemplu majorarea pensiilor cu 15% în septembrie), ci mai degrabă o accentuare a divergenței dintre evoluția veniturilor și cea a cheltuielilor. În timp ce veniturile au urcat cu 11,6%, cheltuielile par tot mai greu de controlat, cu un plus de 15,3%, cauzele fiind costurile mult mai mari cu salariile (+20,1%) și asistența socială (+11,1%), iar asta în timp ce cheltuielile de capital (investițiile) sunt doar de 1,4% din PIB", potrivit unei note către analiști și investitori a economiștilor ING Bank România. Mai multe detalii pe siteul profit.ro

La final de septembrie, deficitul bugetar a ajuns la 2,62 la sută din PIB. În sumă, reprezintă 27 de miliarde de lei. E un ritm care ne îndreaptă spre 4% pe final de an și ne aduce în față perspectiva ca anul viitor să fie necesare măsuri de corecție, scrie și digi24.ro. „Aceasta este moștenirea miștocarului Eugen Orlando Teodorovici. Se comportă și în finanțe la fel cum o face și în public. Obraznic. Golănește”, comenteză Stelian Muscalu la „Business Club” (digi24.ro).

Impactul majorării pensiilor abia de-acum se vede

Deficitele încep să fie pregnante la două bugete sensibile, pensii şi sănătate. La ambele, în septembrie minusul a crescut cu un miliard de lei. Un miliard într-o singură lună! Situaţia şi mai complicată este că în aceste cazuri avem doar ordonatori de credite cu venituri proprii neglijabile, iar bugetele trebuie închise fără minusuri.

Nu poate fi lăsat pe deficit bugetul de pensii, pentru că ar înseamna să nu fie plătite indemnizaţiile. Sau la sănătate să nu fie decontate servicii. Vor necesita subvenţii serioase de la bugetul central.

Iar de la complicat, trecem la dezastruos, dacă avem în vedere că bugetul de pensii a fost construit la începutul anului cu o proiecţie de excedent. Şi nu unul mic, ci de 3 miliarde. În loc, avem la nouă luni un deficit de 2,2 miliarde de lei, care pe acest ritm va depăşi cinci miliarde de lei la final de an.

Ultima dată deficitul a fost peste limita impusă de Bruxelles în 2011, cu 4,3% din PIB. Era însă perioada dură a ajustării după criză. Acum nu a fost niciun mediu ostil. Doar populism găunos.

În atare context, se impune o rectificare a bugetului, negativă ca trăsătură. Una care nu va fi făcută de actualul guvern, care nu mai poate da ordonanţe. Însă el lasă în finanţele publice o grenadă care are cuiul scos.

Viorica Vasilica Dăncilă şi Eugen Orlando Teodorovici vor sta liniştiţi. Pun într-o situaţie extrem de dificilă viitorul guvern şi nu pot fi traşi la răspundere. Au aprobat bugetul pentru acest an cu exceptare de la legea responsabilităţii fiscal-bugetare. Practic, nu pot fi traşi la răspundere, mai scrie digi24.ro.

ȘI Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, a precizat că România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă corecţia, parametrul-cheie fiind menţinerea nivelului de deficit din 2019.

„Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare faţă de cât era consemnat în execuţia de anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de 3%. Noi am şi spus în nota privind rectificarea că avem un buget care are în structura sa o încordare structurală foarte mare, care îşi are izvorul în puţinătatea resurselor şi presiunile foarte mari.

Problema nu este atât de stoc. Datoria publică în România la 35% din PIB ai zice că este încă rezonabilă. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria în jur de 70%, Croaţia tot peste 70%. Datoria publică, deşi aproape s-a triplat faţă de cea care era în 2007 - 2008, era 14% atunci, ai zice că este rezonabilă.

Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate în acte normative", a spus Daniel Dăianu, citat de Agerpres.

El a precizat că este posibil ca mulţi să nu înţeleagă magnitudinea acestor angajamente.