Rezoluție în PE la 30 de ani de la Revoluție. Siegfried Mureșan: "Avem datoria să apărăm valorile pentru care românii și-au pierdut viața"! Statul român, luat în vizor pentru neaflarea adevărului

Parlamentul European a dezbătut luni, la Strasbourg, o rezoluție pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989. Votul asupra rezoluției va fi dat în plenul de joi al PE. 

În textul rezoluției se "cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană, în virtutea dreptului poporului român de aflare a adevărului, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989".

În cadrul dezbaterilor din PE, eurodeputatul PNL, Siegfried Mureșan, a subliniat valorile pentru care au luptat românii la Revoluție:  "noi, toți cei 751 de membri ai Parlamentului European din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, avem datoria să apărăm valorile pentru care românii și-au pierdut viața în decembrie 1989: democrație, libertate, libertate de exprimare, dreptate și să facem toate eforturile pentru continuarea procesului de integrare europeană și pentru conviețuirea pașnică a tuturor națiunilor în interiorul Uniunii Europene".

Redăm declarația eurodeputatului Siegfried Mureșan:

Pe 16 decembrie 1989, în urmă cu exact 30 de ani, mii de români au ieșit pentru prima dată în stradă, iar lor le-au urmat sute de mii de români în zilele următoare. Aceste evenimente, cunoscute drept Revoluția Română, au dus la înlăturarea comunismului în România și au dus la revenirea României și a poporului român în Europa.

Prin Revoluția Română, s-au deschis porțile pentru milioane de români, pentru a spune ce gândesc, și-au câștigat libertatea de exprimare, pentru a citi ce doresc, pentru a-și vedea pentru prima dată rudele, membrii familiei plecați în străinătate și pe care poate unii dintre ei nu i-au putut vedea deloc până atunci.

România și poporul român și-au câștigat prin acele sacrificii din zilele Revoluției Române locul în Europa.

Cuvântul-cheie, doamnă președinte, stimați colegi, al dezbaterii de astăzi trebuie să fie comemorare.

Trebuie astăzi să ne gândim mai mult decât oricând la cei 1.142 de români care și-au pierdut viața în zilele Revoluției Române.

În timp ce, în alte țări europene, regimul comunist a putut fi înlăturat pe cale pașnică, la noi, în România, acest lucru a necesitat sacrificiul vieții a 1.142 de persoane, mulți dintre aceștia fiind tineri.

Aceștia au luptat pentru democrație, pentru libertate, pentru libertate de exprimare și, astăzi, trebuie să ne gândim la ei.

De-a lungul ultimilor 30 de ani, mereu românii au continuat această luptă. Au luptat pentru valori europene și pentru câștigarea locului României în Uniunea Europeană și, doamnă președintă, consider că noi, toți cei 751 de membri ai Parlamentului European din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, avem datoria să apărăm valorile pentru care românii și-au pierdut viața în decembrie 1989: democrație, libertate, libertate de exprimare, dreptate și să facem toate eforturile pentru continuarea procesului de integrare europeană și pentru conviețuirea pașnică a tuturor națiunilor în interiorul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc!”.

Redăm integral textul proiectului:

„Parlamentul European,

- Ținând cont de universalitatea drepturilor omului și de principiile fundamentale ale Uniunii Europene, o comunitate bazată pe valori comune,

- Ținând cont de Declarația Universală a Națiunilor Unite privind Drepturile Omului, adoptată pe 10 decembrie 1948,

- Ținând cont de rezoluția din 19 septembrie 2019 privind importanța memoriei europene pentru viitorul Europei,

- Ținând cont de rezoluțiile și declarațiile privind crime comise de regimurile totalitariste comuniste, adoptate de un număr de parlamente naționale,

- Ținând cont de regula 132/2 a Regulamentului de Procedură,

A. Având în vedere că marcarea a 30 de ani de comemorare a Revoluției române, declanșată de revolta de la Timișoara, care a continuat în toate localitățile țării și a culminat cu revoluția antitotalitară din București, conducând la căderea regimului comunist și la introducerea democrației, a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate;

B. Având în vedere că Revoluția română din decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;

C. Având în vedere că Revoluția din decembrie 1989 și sacrificiul cetățenilor români care au stat în mod curajos în fața gloanțelor a deschis drumul țării spre NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de care fusese separată anterior împotriva voinței poporului român, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

D. Având în vedere că folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a clătinat dureros întreaga societate română și că identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă agonizantă pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români;

E. Având în vedere că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;

F. Având în vedere că deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului (Asociația 21 Decembrie 1989 și alții vs. România, Acatrinei și alții vs. România, Șandru și alții vs. România) recunosc că în timpul Revoluției au avut loc încălcări masive ale drepturilor fundamentale – precum încălcarea dreptului la viață, încălcarea interdicției privind tortura, tratamentele inumane sau degradante, încălcarea dreptului la respectarea vieții private și familiei – comise de forțele regimului dictatorial comunist, care au deschis focul împotriva protestatarilor pașnici, lipsind de libertate un număr mare de protestatari față de actele de oprimare comise de Ceaușescu, având în vedere că după tot acest timp nici victimele, nici moștenitorii acestora nu au aflat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;

G. Având în vedere că, după cum prevede art. 2 al Tratatului UE, Uniunea este fondată pe valori de respect pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului, având în vedere că aceste valori sunt comune în toate țările membre;

H. Având în vedere că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului, care are o importanță foarte mare pentru garantarea dreptului victimelor și moștenitorilor la compensații echitabile și la daune, iar autoritățile naționale au eșuat în a acționa cu atenția necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului;

1. Comemorează și, prin aceasta, aduce un omagiu victimelor Revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România, omagiind victimele și familiile lor;

2. Recunoaște că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;

3. Cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană, în virtutea dreptului poporului român de aflare a adevărului, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;

4. Cere instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre, inclusiv României, să facă toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste și pentru a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;

5. Recomandă președintelui să propună această rezoluție Consiliului, Comisiei, Guvernelor și Parlamentelor tuturor statelor membre.”