România are nevoie de un președinte ca Trump. Numai un lider liber și curajos poate distruge Sistemul!

Nimic nu se va schimba în România dacă țara va continua să fie guvernată de indivizi legați de sistemul care i-a ținut în iobăgie pe români în ultimii 30 de ani.

După drama de la Caracal, speriați de valul de revoltă, toți politrucii au ieșit din vizuina în care-și petreceau concediul ca să promită reforma statului. Stați liniștiți, nu vor face nimic.

De ce l-au ales americanii președinte pe Donald Trump, în 2016: pentru că se săturaseră de ipocrizia estabilishmentului de la Washington. Se săturaseră de tot felul de foști, crescuți și protejați de uriașul mecanism care influențează deciziile din capitala SUA.

Azi se vede că americanii au votat corect: economia crește constant, salariile clasei de mijloc s-au majorat, Statele Unite au cel mai mic șomaj din 1969, iar numărul locurilor de muncă disponibile îl depășește pe cel al șomerilor.

Eu anticipez șocul și urletele de protest ale hipsterilor români când vor vedea că-l laud pe Trump, dar faptele sunt fapte: a fost nevoie de un președinte din afara Sistemului pentru ca economia americană să ia acest avânt.

De aceea spun: cu pisoi crescuți la sânul sistemului securisto-mafiot, România va rămâne înmlăștinită, departe de a-și valorifica uriașul potențial pe care-l are. Domnii Iohannis și Barna sunt oamenii acestui sistem, chiar dacă la televizor pare că sunt concurenți. Unul a fost crescut de USL, iar altul a luat bani de la ministerul de Interne, pe vremea când ministru era Radu Stroe, un liberalo-uselist. De Viorica Dăncilă sau Tăriceanu, oamenii Ciumei Roșii, nu cred că mai este nevoie să spun ceva.

Dacă românii nu vor porni o revoltă la urne, prin 2024 vor realiza că pățesc din nou ceea ce au pățit și cu Emil Constantinescu: șeful statului va declara, senin, că a fost înfrânt (s-a lăsat înfrânt ar fi mai cinstit) și va pleca să-și ronțăie, liniștit, pensia de fost președinte, care include vilă de protocol, mașină de înalt demnitar și protecție pe viață.

Nu trebuie să ne predăm, chiar dacă mecanismele puse în mișcare pentru a salva sistemul securisto-mafiot par de neînvins.

Încă nu e prea târziu să oprim blatul.

Încă putem opri Sistemul să-și impună, din nou, omul la Cotroceni.

E vremea unei revolte la urne.