Statul de drept din România, dezbătut în PE. Vera Jourova pune tunurile pe guvernarea PSDragnea: "Nu s-au făcut progrese în legătură cu recomandările din MCV! S-a erodat încrederea!"

Atacul PSDragnea la statul de drept din România, la mersul firesc și corect al justiției este din nou în vizorul Parlamentului European. Astfel, luni, 15 aprilie, se dezbate situația statului de drept din România în cadrul Parlamentului European

Pe parcursul dezbaterilor, comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a criticat dur Guvernul Dăncilă care nu a făcut decât să arunce cu vorbe la întâlnirile cu oficialii europeni, dar fără a face vreun demers către respectarea recomandărilor din MCV și chiar mai mult, încrederea în autoritățile de la București a scăzut după ce a fost adoptată OUG 7 și în urma ingerințelor PSD în procesul de numire al viitorului procuror-șef European prin piedicile puse Laurei Codruța Kovesi. 

Pe cale de consecință, în cazul în care situația statului de drept din România nu va lua o turnură pozitivă, Vera Jourova a oferit asigurări că oficialii europeni, mai ales Comisia Europeană, vor lua toate măsurile disponibile.

Redăm declarațiile integrale ale Verei Jourova:

"Comisia a spus foarte clar Parlamentului European și nu numai că urmărește cu multă atenție și preocuoare evoluțiile în legătură cu statul de drept din România. Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și trebuie să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să o facă înainte și nu să dea înapoi și să nu facă nimic pentru a reversa progresele făcute în ultimii ani. Comisia și în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu premierul Viorica Dăncilă și cu experții. S-au întâlnit de mai multe ori și au avut discuții constructive. Comisia a spus întotdeauna foarte clar că vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente și că este nevoie de acțiuni concrete din partea României mai repede, nu mai târziu. Colegiul a discutat despre situație acum două săptămâni. Regretabil, nu am putut ajunge la concluzia că România este din nou pe calea cea bună. Dacă nu se răspunde preocupărilor noastre, Comisia Europeană va trebui să acționeze și să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție. Dezbaterea de astăzi nu este despre chestiuni tehnice și nu dorim să vă dăm informații noi privitor la ce am identificat deja în noiembrie. Nu s-au făcut progrese în legătură cu recomandările din MCV. S-a erodat încrederea în urma unor OUG recente și a unor proceduri controversate de numire. Situația privind procedura de numire a viitorului procuror-șef în Parchetul European nu a facilitat lucrurile. Discuția de astăzi este despre riscuri foarte concrete ca România să facă noi pași înapoi în legătură cu statul de drept, în mod specific în ceea ce privește independența justiției și lupta împotriva corupției. 

În primul rând, posibilele modificări a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, aceste lucruri fundamentale, trebuie pregătite cu atenție. E nevoie de consultări ale magistraților și a actorillor interesați și de o înțelegere bună a consecințelor schimbărilor. Orice acțiuni trebuie să fie compatibile cu dreptul european, cu obligațiile internaționale , cu lupta anticorupție și cu recomandările din MCV. Autoritățile române și-ar asuma un risc dacă ar proceda fără a face aceste lucruri și astfel s-ar crea o situație de impunitate de facto pentru personalități de nivel înalt care au fost pedepsite, condamnate pentru corupție

În legătură cu ÎCCJ și cu urmarea unei hotărâri a CCR în ceea ce privesc schimbările în completele de judecători, ne punem întrebări în legătură cu ceea ce este necesar. Aceste lucruri nu pot fi separate de consecințele potențiale de deschidere a unor cazuri din trecut, lucru care în sine ar însemna o interferență majoră în independența magistraților. Există un risc de ingerință în sistemul de justiție, inclusiv în cazuri de corupție și acest lucru nu poate fi ignorat. 

În al treilea rând, în ceea ce privește numirea procurorilor și mai ales nevoia de un sistem robust, independent de numiri a procurorilor la nivel înalt, acest lucru nu este nou, dar în mod regulat echilibrele nu au fost respectate. Procedurile sunt extrem de controversate când vine vorba de numirea la nivel înalt a procurorului general și a procurorului-șef al DNA. 

În al patrulea rând, privind Secția Specială de anchetare a magistraților au fost exprimate deja procurpări în legătură cu această structură în raportul MCV. De asemenea, Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat preocupări, dar Guvernul consolidează această structură

Toate aceste elemente ne suscită îngrijorări împreună și separat. Situația din România este extrem de volatilă. Au fost luate grăbit decizii în legătură cu chestiuni esențiale. Dacă nu se va răspunde acestor preocupări, Comisia Europeană va acționa prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Așadar, Comisia cere României să poarte aceste consultări, să ajungă cât mai repede la un consens și să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de MCV. Nu este prea târziu ca România să revină pe calea reformelor", a spus comisarul european pentru Justiție.