„Țara lui Liviu Dragnea”. Cum au ajuns coafezele PSD, detașate la ministerele Culturii și Agriculturii, să câștige mii de euro pe lună

În „țara lui Liviu Dragnea”, cum zbiera din toți rărunchii europarlamentara PSD Rovana Plumb, s-au întâmplat lucruri halucinante în vremea în care instituțiile statului erau controlate de mafia roșie.

Astfel, nu mai puțin de 14 coafeze, hairstylişti şi chiar miliţieni au fost angajaţi în ultimii ani în ministere, prin detaşare din mediul privat, ajungând să aibă salarii şi de 2,5 ori mai mari decât maximul primit de cei angajaţi prin concurs.


O informaţie în acest sens a fost furnizată joi de sindicatul angajaţilor din minister – „Culturalia”, citat de Adevărul, și se bazează pe auditul financiar făcut contului anual de execuţie a bugetului de stat pentru anul 2018, asupra activităţii Ministerului Culturii.

Persoanele detaşate din societăţi comerciale au ocupat funcţii de consilieri în cadrul ministerului culturii, pe salarii cuprinse între 6.600 şi 13.500 de lei brut pe lună, în condiţiile în care remuneraţia maximă prevăzută de grilele de salarizare era de aproximativ 5.000 de lei brut pe lună, scrie sursa citată.

„Sunt nereguli foarte mari descoperite chiar de Curtea de Conturi, în urma controlului realizat în 2019. Din păcate, ministerul le-a ascuns sub preş, aşa că noi le facem publice. Am înţeles de abia acum de ce ministerul culturii nu a avut bani să plătescă drepturile salariale cuvenite. Banii au mers la persoane din mediul privat, detaşate pe salarii uriaşe. Este o bătaie de joc, pe bani publici!”, a declarat Ana Marin, preşedintele Sindicatului Angajaţilor din Ministerul Culturii „Culturalia”.

Raportul curţii de conturi arată şi alte nereguli, la capitolul achiziţii publice: contracte pentru servicii de monitorizare și control al echipamentelor care nu au fost prestate, doar nişte rapoarte repetitive pe care scria “bun de plată”.

Sindicatul i-a cerut oficial ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, să spună public cine sunt persoanele detaşate şi să demareze o anchetă internă, numai că ministrul Gheorghiu ar fi refuzat să facă publice informațiile.

În acest context mnistrul Bogdan Gheorghiu a reamintit că, ”în 2017, guvernul de atunci a decis alocarea sumei de 150 de milioane de lei pentru marcarea Centenarului şi, în acelaşi timp, la SGG s-a înfiinţat Departamentul Centenar, care avea drept scop gestionarea acestor bani”.

“Selecţia, organigrama acestui departament s-au făcut la Secretariatul General al Guvernului. Acest departament, după ce a fost făcut cu 21 de posturi, a fost transferat la Ministerul Culturii gata asamblat. Ministerul Culturii, la vremea respectivă, nu a avut niciun cuvânt de spus legat de selecţia şi condiţiile de angajare a acestor membri din departament. În perioada august 2017 - martie 2019, pe aceste 21 de posturi s-au perindat 53 de angajaţi. Acest departament a cheltuit 140 de milioane de lei din cele 150 de milioane alocaţi, 10 rămânând necheltuite”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Culturii.

În opinia lui Bogdan Gheorghiu, dacă se poate “reproşa” ceva Ministerului Culturii este că, odată cu încetarea unor detaşări şi acceptarea altora noi, “aici s-a pus o viză de specialitate de către Serviciul Resurse umane”.

Și ministrul Agriculturii, Adrian Oros,  anunţa recent că va reduce cu 15% posturile din minister şi din instituţiile subordonate, cu atât mai mult cu cât există instituţii subordonate ministerului unde evaluarea a scos la iveală coefeze şi miliţieni detaşaţi de la firme private. "Suntem într-un proces de evaluare a întregului personal din Ministerul Agriculturii şi din instituţiile din subordine. În opinia noastră, cel puţin 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar şi locuri unde va trebui să angajăm oameni, unde capacitatea lor administrativă este scăzută. În aparatul propriu avem 708 angajaţi, iar în total, la toate instituţiile şi agenţiile din subordine, avem 14.239 de angajaţi.

 La Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au fost zeci şi sute de transferuri de la entităţi private, fără concurs, foarte mulţi dintre angajaţi neavând nicio legătură cu activitatea care trebuia desfăşurată.   Am găsit şi coafeze şi tot felul de «specialişti» angajaţi şi mulţi miliţieni, transferaţi de la firme private, cazuri de meserii mai puţin obişnuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste detaşări au încetat de la 1 ianuarie 2020", spunea Adrian Oros.