Trinomul infracțional Arafat-Cercel-ANAP. Birchall avertizează privind o OUG care ar da liber la furat în cazul achizițiilor publice

Secretarul de stat Raed Arafat și managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Bucureşti, doctorul Streinu Cercel, sunt principalii exponenți din sistemul medical care au cerut prin intervențiile lor, practic, să fie liber la furat pe perioada crizei COVID-19. Streinu Cercel declara luna trecută la Antena 3 că este necesar un cadru normativ care să stipuleze că justiția nu se poate atinge de cei care au realizat achizițiile pe perioada epidemiei COVID-19

Cercel: "Să apară un cadru legislativ care să ne pună la pază de ce va veni. Că după ce se termină bolâşniţa asta, pandemia, or să vină alţii să ne tragă de mânecă: dar cum aţi realizat voi achiziţiile? Să vă spun mai departe la ce mă gândesc? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar în această situaţie, care este de urgenţă, care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor".

Arafat spunea pe 18 aprilie la Digi24 procedurile legale privind achizițiile publice reprezintă de fapt aspecte birocratice, iar cei care le încalcă nu trebuie neapărat pedepsiți din punct de vedere legal

Raed Arafat: "Dacă cineva a făcut ceva pentru el, a folosit acest moment pentru a trage beneficii din achiziții, e foarte normal să fie urmărite persoanele și închise. Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă sau a mers mai repede, ca să rezolve o problemă, atunci avem o mare problemă. Nimeni n-o să mai facă nimic pe viitor.

Sunt două aspecte - pentru aspectele reale de corupție nu ai ce zice, dar dacă pentru depășirea unor aspecte birocratice cineva a încălcat o procedură, o regulă, luând în considerare că azi discutam de măști și peste două ore nu mai erau și trebuia să te miști foarte rapid. S-a lucrat în unele zile până la 2-3 dimineața ca să se finalizeze un contract, pentru că a doua zi nu mai aveau materialele, pentru că le luau alții. Dacă o să avem acolo o presiune pe persoana care a lucrat, atunci n-o să mai revenim, pentru că rămâne în mentalul funcționarilor publici și acolo se oprește treaba. Data viitoare nu va mai fi ca acum. Acum a fost curaj și lumea s-a mișcat, dar nu putem spune că au respectat ad literam. Nu că ar fi periclitat corectitudinea, dar au făcut lucrurile mult mai rapid, au negociat ca să găsească soluții, lucru pe care le-au făcut toate țările, să nu creadă lumea că s-a făcut doar în România.

Prețurile erau mult peste cele obișnuite. Nu puteai zice că te duci după prețul pieței, pentru că nu venea nimeni. Trebuia să crești prețurile, să iei lucrurile de 4-5 ori mai mult. A fost recent un articol că la New York au cumpărat de 15 ori mai mult. Lucrurile trebuie înțelese în contextul de acum și peste un an, doi. Dacă cei care vin să controleze peste un an - doi uită în ce am fost sau dacă au rămas acasă și n-au intrat în contact cu situația și vin să pedepsească colegii care au lucrat, atunci avem o problemă mare.

Să separăm lucrurile - cei care au tras beneficii ilegale e o problemă care trebuie luată într-un fel, dar atenție dacă pedepsim oameni care n-au respectat o procedură imposibil de respectat în acel moment".

În acest context, jurnalistul Cătălin Tolontan a publicat pe Libertatea o amplă anchetă care a reflectat motivul pentru care Arafat ieșea în urmă cu câteva zile pentru a cere ca procurorii să-i lase în pace pe cei care nu au respectat unele reguli pentru a face mai rapid achizițiile. Tolontan a precizat că "numele lui Raed Arafat apare pe documentele de cumpărare de măști de protecție supraevaluate pentru COVID-19. El ceruse recent imunitate la achizițiile medicale". Firma unei bucătărese din Giurgiu a cîștigat una dintre primele licitații derulate de ONAC sub stare de urgență. Pentru 1,75 milioane de măști FFP2 statul plătește 28 de lei pe bucată, un preț între de două și de patru ori mai mare față de cel indicat de ofertele depuse de firme la licitațiile ulterioare, dar pe care statul le-a anulat. Libertatea a publicat azi un document care arată că numele lui Arafat apare în toate dosarele de achiziție ca "persoană cu funcție de decizie în procedura de atribuire". În spatele firmei bucătăresei din Giurgiu, Romwine&Coffee din Uzunu, stă un personaj controversat, Cătălin Robertini Hideg – doctorand la Academia SRI, mason, şi patronul firmei SANIMED, firmă abonată la contractele încheiate cu spitalele de stat. Heideg a declarat că nu a putut participa la licitaţie cu SANIMED pentru că nu a avut certificatul fiscal pe zero şi risca eliminarea din licitaţie, aşa că a recurs la altă firmă din grup. (citiți AICI mai multe detalii)

Pentru ca tabloul cu iz infracțional să fie complet, amintim că fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, semnala pe 16 aprilie, într-o postare pe Facebook, că Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice a încercat și încă încearcă să convingă Guvernul Orban să adopte o OUG prin care s-ar da, practic, liber la furat, fiind îndeplinită dorința lui Streinu Cercel, respectiv a lui Raed Arafat.

Birchall: "Înțeleg că Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) iar s-a răzgândit și nu mai promovează proiectul de OUG privind achizițiile publice. Un lucru foarte bun, deși acest proiect NU ar fi trebuit niciodată să fie trimis spre avizare pentru că, așa cum am spus și acum câteva zile, și această nouă variantă încuraja furtul din banul public! Și ca să nu îl mai aud pe domnul Președinte ANAP că scrie pe la noi pe pagină dând indicații prețioase despre lege propun să ne uităm de exemplu la art. 3 și art. 4 din acest proiect de OUG:

Articolul 3 din proiectul pregătit de ANAP reprezintă în fapt o formulă ‘nouă și îmbunătățită‘ a celui de săptămâna trecută. ‘Îmbunătățită‘ pentru că, dacă primul proiect suspenda aplicarea legii în materia achizițiilor pe durata stării de urgență, cel de-al doilea abrogă implicit legea, instituind regula ‘nu se aplică nicio regulă’. Practic, nicio infracțiune de abuz în serviciu în materia achizițiilor publice (aceasta fiind infracțiunea-suport în cazul în care nu se pot proba faptele de corupție) nu va putea fi investigată, pentru că, dacă acest OUG ar fi fost adoptat în această formă, România nu va mai avea lege în domeniul achizițiilor publice, fiecare urmând să facă ce dorește.

În Art. 4 prevedea: "Contractele încheiate pentru achizițiile derulate conform prevederilor Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României sunt asimilate contractelor civile și se supun prevederilor Codului Civil". Asta ce înseamnă? Tehnic contractele de achiziții publice ar fi ieșit din incidența contenciosului administrativ fiind reglementate de Codul Civil! O aberație mai mare nu se putea! Cum să te gândești să fie sub incidența Codului Civil când, în această perioadă, în domeniul achizițiilor publice statul participa în calitate de instituție publică? Tehnic se dădea drumul la furat nemaifiind niciun control care să fie exercitat prin dreptul administrativ. Mai mult, acest proiect era o încălcare grosolană a regulilor unei piețe concurențiale și ale unui mediu de afaceri sănătos!

Voi continua să urmăresc ce se întâmplă cu acest OUG pe achiziții publice. Mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru că, prin share și popularizarea acestor mesaje, contribuiți și voi la stoparea acestor abuzuri!".

Controversatul proiect de OUG: