Valer Dorneanu îl scapă de Valeriu Zgonea de pușcărie. Și nu doar pe el. Cât de aberantă este decizia CCR de a invalida, în procesele penale, interceptările SRI pe mandat de siguranță națională

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis marţi o excepţie de neconstituţionalitate privind o prevedere din Codul de procedură penală care se referă la folosirea interceptărilor în cadrul proceselor penale, informează Agerpres.

Practic, decizia CCR ar putea invalida interceptări realizate de SRI pe mandat de securitate națională. Excepția a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat luni, 3 februarie, la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei. La cererea lui Zgonea, Tribunalul București a ridicat excepția de neconstituționalitate la data de 31 mai 2018.

Zona de social media și presa au luat foc în urma acestei decizii care ar putea modifica substanțial soarta unor dosare grele. Mai jos o să vedeți însă că Augustin Zegrean, fost președinte CCR, are o cu totul altă părere vizavi de acest subiect care a înfierbântat spiritele.  

Avocata Elenin Nicuț a explicat pentru G4media.ro ce ar presupune decizia CCR: “Sub rezerva faptului că, la acest moment, discutăm exclusiv pe baza minutei, decizia CCR de azi pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii.

O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală.

Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate”.

„Este surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale din mai multe motive.

În primul rând pentru că reproduce în mare parte una dintre propunerile legislative de modificare a Codului de procedură penală din perioada 2017-2018.

În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională”, a explicat și un procuror pentru G4media.ro.

Altfel spus, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI respective ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliţia, nu cu serviciile, mai scrie g4media.ro.

Jurnalistul Liviu Avram de la Adevărul este convins că decizia CCR de ieri îl scapă pe Zgonea de pușcărie.

„Credeați că le-ați văzut pe toate? He-he, vă înșelați. Ce ziceți de asta:

Valer Dorneanu îi anulează, azi, lui Valeriu Zgonea niște probe din dosarul în care a fost condamnat, ieri, în primă instanță. Și urmează judecarea apelului, nu?.

Valeriu Zgonea a fost trimis în judecată în ianuarie 2018, pentru trafic de influență: a angajat odrasla unui afacerist și consilier județean din Buzău contra unor servicii turistice și imobiliare. În timpul anchetei, complicele și-a recunoscut fapta și a primit doi ani cu suspendare.

În iunie 2018, Valeriu Zgonea sesizează CCR că o anume propoziție din Codul de procedură penală ar fi neconstituțională. Este vorba de ultima propoziție din art. 139 alineatul 3:

„Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.

Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege."

Despre această ultimă propoziție, Curtea Constituțională zice așa: ”Este constituțională în măsura în care NU privește înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Dacă e să rescriem ultimul alineat în conformitate cu decizia CCR CCR, acesta ar suna astfel:

„ Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege, cu excepția celor efectuate legal de serviciile de informații”.

Valeriu Zgonea a fost condamnat luni, în primă instanță, la trei ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență. A doua zi, marți, fostul său coleg de partid, Valer Dorneanu, printr-o decizie a Curții Constituționale, îi anulează niște probe, care nu vor mai putea fi folosite la judecarea apelului. Frumos, nu?”, scrie Liviu Avram pe Facebook.

Decizia CCR l-ar ajuta nu doar pe Zgonea, ci chiar și pe Liviu Dragnea în dosarul Teldrum care, spun surse judiciare, abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică. Detalii AICI

Zegrean are o altă viziune

Pe de altă parte, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, susține că decizia magistraților „nu trebuie să se sperie nimeni”, pentru că „procuratura are suficient de multe mijloace tehnice”.

„CCR pune de acord articolul 139, alin. 3, cu deciziile mai vechi. Nu este nimic spectaculos în decizia de astăzi. Era normal să se întâmple acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, la Curte, nu se pot pronunța decât cu privire la textele cu care au fost sesizate”, a afirmat Augustin Zegrean la postul B1 TV.

Întrebat dacă, astfel, infracțiunile terțe descoperite de SRI în baza mandatelor de siguranță națională vor fi trecute cu vederea, fostul președinte al CCR a răspuns: „Nu, nu se trece cu vederea. Textul despre care e vorba în decizia de astăzi este foarte neclar, pentru că spune că supravegherea tehnică, înregistrările făcute de părți sau de alte persoane, nu se referă neapărat la securitate, ci la alte persoane... e normal ca acestea să nu poată fi folosite. Sigur că dacă se descoperă o crimă, le vor preda procurorului și știe procurorul ce să facă cu acele înregistrări ca să dovedească ce are de dovedit”.

Totuși, el a recunoscut că acele înregistrări nu vor avea caracter de probă în dosar: „Acelea nu le poate folosi, și nu trebuie să vă înspăimântați de acest lucru. Vă dau un exemplu: în legislația americană, probele obținute ilegal sunt nule, indiferent ce ai făcut și indiferent că scapă 100. Decât să pedepsești un nevinovat, mai bine să scape 10 vinovați”.

Augustin Zegrean susține că interceptările pe cazuri de drept comun desfășurate în baza unor mandate de siguranță națională reprezintă o practică „des” întâlnită la SRI.

„Ei (SRI) cer, de regulă, mandat pe siguranță națională și urmăresc ce vor. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie odată înțeles că SRI nu este organ de urmărire penală. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu a fost. Procuratura are suficient de multe mijloace tehnice pentru a face ei acest lucru. Oricum procurorul supraveghează toată urmărirea penală. Teoretic, el face și aceste interceptări, el stabilește cine le face, cum le face. Pentru că el răspunde de toată urmărirea penală. Nu trebuie să se sperie nimeni că SRI nu mai poate face interceptări pentru procesele penale”, a mai afirmat Zegrean potrivit siteului revista22.ro