VIDEO Dezastrul ecologic de la parcul industrial Brazi. Cum sunt otrăviți, zilnic, mii de oameni, la doi pași de București

Pe întreaga suprafaţă a câmpiei, din coşul incineratorului de deșeuri aflat în incinta parcului industrial Brazi, se răspândeşte un parfum prevestitor de rele, scrie digi24.ro

Pe platforma din fața clădirii incineratorului, câțiva muncitori se strecoară cu greutate printre tomberoanele din care se revarsă, ca dintre niște guri lacome, pungi galbene cu deșeuri. Alte pungi, bidoane sau cutii zac abandonate direct pe asfaltul umed, pe o suprafață de câteva sute de metri pătrați.

Lucrătorii sunt îmbrăcați în haine normale, de stradă: nici urmă de ținute de protecție: oamenii împing tomberoanele direct cu mâinile goale și se deplasează, ca niște năluci indiferente, printre tonele de zoaie fetide: usturimea produsă de fumul dulce-lipicios al incinerărilor pare să nu-i mai atingă.

La această oră a dimineții, mirosul deșeurilor arse lasă asupra celor peste 8.000 de locuitorii ai comunei cel mult o aromă amară.

„Miroase a mortăciune, iar fumul se vede de la vreo 20 de kilometri”, spune Ioan Andrei, un localnic din satul Brazii de Sus, care spune că a văzut „picioare și oase aduse de la spitale aduse aici pentru a fi arse”.

Deși pe rețelele sociale au apărut, zilele trecute, astfel de imagini și poze macabre, până în prezent, autoritățile locale nu au putut identifica, în mod clar, data la care acestea au fost făcute, sau dacă ele au fost făcute fix în incinta Parcului industrial Brazi. Chiar dacă imaginile fix asta arată.

La acest incinerator sunt arse, pe lângă deșeurile industriale, inclusiv „deșeuri medicale periculoase” care provin de la spitalele din Prahova, Buzău, Dâmbovița, Sibiu, Argeș și București. Incineratorul a fost inaugurat în 2011, o investiție de aproape cinci milioane de euro.

Pe Facebook au fost postate inclusiv imagini cu viermi scăpați pe jos, în incinta societății.

„Nimeni nu face nimic. Pe autoritățile locale le doare-n cot”, spune Andrei.

Ce face Primăria: „Nu putem face nimic”

Pentru autoritățile locale, mirosurile fetide care țâșneșc din crematoriul pentru deșeuri par să fie doar o jenă temporară. 

„Ești destul de tânăr, ar trebui să știi niște lucruri”, șoptește, pe un ton ușor conspirativ și vag iritat, viceprimarul comunei, domnul Stan Georgel.

„Nu poți să mergi să măsori așa, pur și simplu, nivelul de poluare de la o firmă privată”, explică viceprimarul „Noi am trimis către instituțiile, cum li se zice?”, întreabă vicele, perturbat de zgomotul unui tractor care îi tulbură, pentru moment, ordinea gândurilor.

„Abilitate”.

„Așa, abilitate. Am făcut toate demersurile, s-au luat măsuri, s-au dat amenzi. E societate privată care își desfășoară o activitate. Noi ca instituție nu dăm nicio autorizație pentru funcționare”. După care, vine verdictul:

„Eu sunt cu curățenia, cu altele, domnul primar poate să-ți ofere toate documentele și informațiile”, își încheie domnul Stan Georgel demonstrația.

Aici, domnul Stan Georgel și-a făcut treaba bine, conform fișei postului. Străzile sunt, într-adevăr, curate.

Comuna Brazi este o localitate model a României, dacă e să dăm crezare documentelor primăriei publicate chiar pe site-ul instituției: un loc de vis care, conform prezentării oficiale, este „mărginit de păduri de foioase, în care predomină stejarii, în amestec cu alte specii de tei, frasini, arțari sau carpeni”.

Până și stațiile de autobuz sunt închise ermetic și prevăzute cu aer condiționat. Să tot aștepți autobuzul, în astfel de condiții.

Mirosurile de deșeuri arse par să fie prețul pe care localnicii trebuie să-l plătească pentru a trăi în acest colț de rai. O jenă temporară. O binecuvântare, în opinia edililor, dacă am compara acest miros cu duhoarea resimțită acum 20-30 de ani, când combinatele duduiau și împrăștiau miasme fără ca nimeni să-și bată capul cu noțiuni extravagante de genul „poluare a mediului” ori „depășiri de norme”.

Cazul primarului care a plecat în control și s-a oprit la bariera societății

Primarul Radu Leonaș e la birou și se arată deschis dialogului. Dar spune că nu poate să facă nimic în problema crematoriului.

Omul este plin de revoltă neputincioasă.

„Eu nu sunt mulțumit nici ca cetățean, nici ca primar, de ceea ce se întâmplă. Dar nu am posibilatea și competența legală să iau anumite măsuri”, spune Leonaș. „Sunt organe abilitate: Garda de Mediu, Direcția Sanitar-Veterinară, Direcția de Sănătate Publică. Acolo merge o societate comercială să ceară aviz. Nu la primărie”.

Atâta vreme cât nu are „competența legală”, primarul se poate blinda liniștit în spatele „avizelor pe care le dau alții” și a „legii care nu îi permite”.  Nu trebuie să facă nimic, nu poate fi tras la răspundere.

„Am avut solicitări și plângeri din partea cetățenilor. Am fost acolo, în primăvară, dar nu am competența să intru într-o societate privată. Am văzut imaginile, am fost la fața locului, dar până la poartă, că nu am putut să intru înăuntru îmi dă voie înăuntru, chiar dacă sunt primar, că e firmă privată”.

„Cred că e un lucru fals”, crede activistul Ciprian Stuparu, președinte al asociației Eco Natura. „Primăria, în primul rând, are atribuții pe mediu, pe calitatea aerului. Având atribuții și responsabilități, are și anumite pârghii. Apoi, Primăria are dreptul să suspecteze anumite activități, că nu sunt conforme, legale și așa mai departe. Poți să iei măsuri, să te duci în control. Trebuie să aibă un om în Departamentul de Mediu, că așa ar trebui, în fiecare primărie să fie cineva responsabil de mediu. Să mergi în control la ei, să vezi ce fac, cum fac, să colaborezi cu celelalte instituții, APM, Garda de Mediu, DSV”, spune Stuparu.

Un raport, întocmit în luna august a accestui an, de către Corpul de Control al Ministerului Mediului prezintă lucrurile într-o lumină ușor diferită. În raport se pomenește, printre altele, despre un control, realizat în primăvara acestui an, în care comisarii pentru mediu au descoperit o ciudată platformă betonată pentru depozitarea deșeurilor, construită „ca o extindere a capacităților de depozitare deșeuri în incinta societății”. Platforma nu fusese cuprinsă în autorizația integrată de mediu.

Un primar care, conform spuselor sale, e ținut „la barieră”, în fața societății private în care nu-i e permis accesul, răspunde favorabil unei cereri venite fix din partea firmei respective, pentru emiterea unui aviz și pune o vorbă bună la Consiliului Județean.

„Nu știu care e patronul firmei, sediul social e în Ploiești. E o societate cu mai mulți acționari. Singura discuție am avut-o cu o doamnă, care e administrator acolo. I-am solicitat să remedieze tot ce e acolo”, a spus primarul Leonaș.

La primăria comunei Brazi, există trei aparate care monitorizează calitatea aerului din zonă. Oficial, totul e OK.

„Toate aparatele dau informațiile la Garda de Mediu. Nu am acces la informații. Garda de Mediu, când se depășesc anumite limite, îmi comunică că au apărut probleme, când se depășesc noxele. Alte măsuri nu am ce să iau. Nu pot să îmi dau seama dacă poluează Eco Burn sau alte societăți din zona industrială, că nu am echipamente și nu am posibilitatea să fac măsurători”.

Garda de Mediu: „Imaginile nu sunt recente”. Firma: „De fapt, imaginile nici măcar nu sunt de la noi”

Garda de Mediu a făcut o ultimă verificare, la fața locului, la firma Eco Burn, care administrează incineratorul de deșeuri, în perioada 4-5 noiembrie. În urma controlului, firma a fost amendată cu 40 de mii de lei.

„S-au verificat aspectele video transmise şi mediatizate în ultima perioadă în mass-media”, a declarat Gabriela Munteanu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Prahova. Nu se cunoaşte exact data la care s-au făcut acele înregistrări video. Nu sunt recente”, a spus Gabriela Munteanu.

„Nu contează, că-s de o săptămână, că-s de ieri sau de o lună, ce s-a întâmplat nu este OK. Nu se face așa ceva! Au mai fost imagini similare și acum un an sau doi”, a spus consilierul local Iuliu Andrei Dan care crede că „sunt mai mulți complici”, în tot acest scandal.

În schimb, cei de la Eco Burn spun, pur și simplu că „imaginile nu sunt din incinta societății subscrisei”.

Astfel, „din analiza acestora nu se regăsesc elementele de identificare ale societății subscrise pentru a putea susține că acestea au fost filmate în curtea subscrisei”, se arată într-un răspuns al companiei acordat Digi24.ro.

„Mai mult, în situația în care ar fi fost efectuate în curtea subscrisei, organele de control ar fi identificat situația respectivă la fața locului, ceea ce nu a fost cazul”, se arată în răspunsul companiei.

Cei de la Garda de Mediu recunosc faptul că, la data controlului, comisarii au găsit mormane de deșeuri depozitate aiurea, în aer liber, dar că situația nu mai era „atât de gravă pe cât era prezentată în acea filmare”.

„Stocul era mai mic decît cel de pe imagini, dar erau totuşi deşeuri destul de multe şi acum, la data verificării. Din cauza acestui fapt, a fost aplicată din nou o sancţiune, cu privire la această supraaglomerare de deşeuri industriale, în valoare de 40 de mii de lei operatorului economic. S-a dat ca măsură să adopte soluţii de a evita ţinînd cont de capacitatea de incinerare a acestei instalaţii să evite supraglomerarea cu deşeuri pe platformă”, a spus Gabriela Munteanu.

Comisarul-șef al Gărzii de Mediu Prahova spune că firma Eco Burn „are autorizație să depoziteze deșeuri în afara amplasamentului”. 

„Ei au autorizaţie integrată de mediu, în care li se dă voie ca, în afara clădirii unde e amplasat incineratorul, să facă stocări de deşeuri.
Au foarte multe deşeuri în afara clădirii, mult mai multe decât au voie. S-a supraaglomerat zona de depozitare, Pentru asta au fost amendaţi” a spus Munteanu.

Cei de la Eco Burn contrazic spusele șefului Gărzii de Mediu.

„În ceea ce priveste sancțiunea primită, aceasta nu a fost acordata pentru depășirea limitei de depozitare”, se arată în comunicatul companiei.

„La data prezentei autorizațiile emise pe numele subscrisei nu prevăd o limită anume pentru zona de depozitare temporară a deseurilor. Condiția impusă prin intermediul autorizațiilor emise ca aceste zone de depozitare temporară să respecte condițiile tehnice aferente unei astfel de zone, precum și respectarea termenului de eliminare a deșeurilor în funcție de fiecare categorie de deseuri, condiții respectate de subscrisa”, mai spun reprezentanții firmei.

Localnici: „Nu mai suportăm mirosul!”. Garda de Mediu: „Mirosurile sunt în limitele legale”

Localnicii spun că mirosul se resimte cel mai tare „după 12 noaptea, când se bagă lumea la somn”, spune un localnic din satul Negoiești, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

„Aici, dimineața e cel mai rău, când se simte mirosul, pe la 7, 7 și ceva”.

Informațiile sunt contrazise de autorități.

„În localitatea Brazi, s-au făcut măsurători”, a declarat Gabriela Munteanu. „În urma monitorizării continue, nu s-au constatat depăşiri ale evaluărilor limită de emisie”, a adăugat comisarul-șef al Gărzii de Mediu Prahova.

„Punctual, legat de miros, cel puţin de la ultimul control, acuma, în ultima perioadă, nu am avut plângeri”, a spus Munteanu cel puţin de la ultimul control.

În rest, incineratorul este în regim de funcționare non-stop. „Era în funcțiune, când am fost acolo, la ultimul control. Au avut anumite perioade, în decursul acestui an, în aprilie, iunie, august, în care incineratorul a fost oprit pentru lucrări de mentenanță. În rest, e foc continuu”, a spus Munteanu.

Câte deșeuri se ard, de fapt, la incineratorul de la Brazi? Secret, oamenii nu trebuie să știe

Conform declarațiilor făcute la inaugurarea incineratorului, acesta are o „capacitate de ardere de 4.000 de tone de deșeuri anual”. În aceste condiții, vorbim, teoretic, de o capacitate de ardere de circa 10 tone pe zi, însă reprezentanții companiei Eco Burn au refuzat să dea răspuns precis.

„Aceste infomații reprezintă informații confidențiale ce țin de funcționarea subscrisei, motiv pentru care nu putem să vi le punem la dispoziție”, se arată în răspunsul acordat Digi24.ro.

În schimb, reprezentanții firmei spun că „nu au existat niciodată” cazuri în care din cauza supraaglomerării cu deșeuri, acestea să fie transferate către alte spații de depozitare din zonă.

Declarația este contrazisă, însă, de documente oficiale. Dintr-o notă a Direcției de Sănătate Publică, rezultă că pe amplasamentul unui depozit de deșeuri „Vitalia”, din regiunea Băicoi, au fost găsit, în timpul unui control, deșeuri medicale. Acest tip de deșeuri poate fi stocat doar în depozitul de „deșeuri industriale” din parcul industrial Brazi, declară specialiștii în mediu.

Practic, din peste 164 de tone de deșeuri trimise către depozitul de deșeuri nepericuloase Vitalia, peste 20 erau din categoria celor „periculoase”, care nu ar fi trebuit să ajungă la depozitul din Băicoi. Cei de la Eco Burn spun că a fost „o regretabilă eroare”. O eroare de 20 de tone (cam cât un vagon de marfă), dar eroare, totuși care a fost remediată. Deșeurile au fost, astfel, recuperate și, ulterior, incinerate.

Nereguli grave au fost constatate și la controale anterioare, făcute de Garda de Mediu în 2018 și 2019

Comisarii Gărzii de Mediu au făcut trei inspecții principale în anul 2018. Încă de atunci s-a contatat, printre altele, că „modul de acceptare a deșeurilor și de depozitarea temporară nu este conform cu prevederile legale”. Dar asta e doar una dintre problemele constatate atunci, pe mai multe pagini, într-un raport întocmit, pe 29 august 2019, de către Direcția Corpului de Control al Ministerului Mediului.

Comisarii au acordat, la acea dată, o amendă de 10 mii de lei. Apoi, un alt control a mai fost făcut, în luna mai 2019. Problemele de „supra-aglomerare” au persistat.

Județul Prahova, fruntaș pe ramură la bolile de cancer provocate de poluare

Raportul Corpului de Control, întocmit în luna august a acestui an, a fost prezentat ministrului Mediului de la acea vreme, Grațiela Gavrilescu, și ea rezidentă în zona Prahova. Raportul reprezintă, practic, o sinteză a neregularităților constatate, în timp, la toți operatorii economici din zonă care au, printre altele, atribuții în ceea ce privește colectarea, administrarea sau incinerarea deșeurilor periculoase și nepericuloase.

Raportul poate fi studiat, în amănunțime, aici.

De asemenea, un raport, publicat în septembrie 2019, de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), bazat pe datele furnizate de Centrul Național pentru Statistică și Informatică în Sănătate Publică din INSP, arată date îngrijorătoare în ceea ce privește „indicatorii de morbiditate și mortalitate” înregistrați în județul Prahova. În localitatea Brazi, rata de incidență a tumorilor maligne, la persoanele de peste 65 de ani, a înregistrat cea mai mare valoare „în județul Prahova și pe țară”.

De asemenea, conform altor date, furnizate tot de INSP, județul Prahova este printre primele județe din țară la capitolul incidenței cazurilor de cancer înregistrate  în rândul populației: în anul 2017 s-au înregistrat peste 1300 de astfel de cazuri, iar în 2018 peste 1280, în primele 9 luni.

Urmăriți video AICI și AICI