VIDEO Parada militară de Ziua Națională a României. Peste 4000 de militari și 200 de mijloace tehnice au trecut pe sub Arcul de Triumf

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Dodoloaţe. Termenul ne-a fost transmis de scriitorul și filosoful Lucian Blaga, el însuşi participant la Unirea din 1918, auzindu-l din gura unui copil în drumul lui spre întoarcerea în satul natal. 

Însemnările scriitorului Lucian Blaga: ”La Alba Iulia, nu mi-am putut face loc în sala Adunării. Lionel, care era în delegație, a intrat. Am renunțat c-o strângere de inimă și mă consolam cu speranța că voi afla de la fratele meu cuvânt despre toate. Aveam, în schimb, avantajul de a putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul unde se aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălțau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau nației. Pe vremea aceea nu erau microfoane, încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume, treceau pentru multiplicarea ecoului de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv. Era ceva ce te făcea să uiți totul, chiar și stângăcia și totala lipsă de rutină a oratorilor de la tribună. Seara, în timp ce ne întorceam, cu aceeași trăsură la Sebeș, atât eu, cât și fratele meu, ne simțeam purtați de conștiința că «pusesem temeiurile unui alt Timp», cu toate că n-am făcut decât să «participăm» tăcuți și insignifianți, la un act ce se realiza prin puterea destinului. Faptul de la răscrucea zilei, cu tări și atmosfera sa, ne comunica o conștiință istorică. Când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe lângă cimitirul unde, lângă biserică, tata își dormea somnul dub rădăcinile plopilor. Zgomotul roților pătrundea, desigur, până la el și-i cutremura oasele. «Ah, dacă ar ști tata ce s-a întâmplat!», zic eu fratelui meu, întorcând capul spre crucea din cimitir. Și, cât a ținut drumul prin sat, n-am mai scos un cuvânt, nici eu, nici Lionel. O emoție ne strânsese gâtul ca o mână, care încetul cu încetul se înmuia, după ce voise să ne sufoce. În sat, dintr-o curte, neașteptat, în noapte, un strigăt de copil: «Trăiască România dodoloață!»”

Ziua Națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

În cinstea acestei zile, în toată ţara este o adevărată desfăşurare de forţe. Defilarea din București a început la ora 11:00, cand a sosit şi preşedintele Klaus Iohannis.

Aproximativ 4.000 de militari din care 500 din peste 20 de ţări aliate sau partenere, 200 de mijloace tehnice şi peste 50 de aeronave participă la parada militară organizată în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti. 

Detașamentele de militari străini care au defilat sub Arcul de Triumf au venit din următoarele țări: Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Croația, Franța, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Slovenia, Turcia, Ucraina și SUA.

Startul manifestărilor a fost dat cu salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a Gărzii de Onoare de către preşedintele Klaus Iohannis, după care a fost intonat Imnul Naţional. Pe timpul intonării au fost executate douăzeci şi una de salve de tun.

Şeful statului a depus o coroană de flori la Arcul de Triumf.

La parada militară au mai asistat preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Teodor Meleşcanu, respectiv Marcel Ciolacu, alături de membri ai Guvernului, precum ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. De asemenea, au fost prezenți secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.

Vezi video în cele ce urmează: