„Autostrada blestemată”. Cum a ajuns Muntenegru dator vândut Chinei și în situația de a ceda comuniștilor bucăți din teritoriul său

Muntenegru a solicitat recent Uniunii Europene ajutor pentru rambursarea datoriei uriașe pe care o are față de China, ca urmare a unui împrumut contractat pentru construirea unui autostrăzi extrem de costisitoare. Cum UE a răspuns însă, printr-un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, că ”nu rambursează împrumuturi contractate de la părţi terțe", fiecare țară fiind liberă să adopte propriile decizii de investiții, ministrul de Finanțe din Muntenegru a dat asigurări că țara sa poate să achite împrumutul și fără ajutorul europenilor.  

Analizele specialiștilor spun însă cu totul altceva, după unele opinii Muntenegru riscând să intre în incapacitate de plată, iar o parte importantă din terenurile țării să ajungă în mâna chinezilor. 

În 2014, Muntenegru, ţară candidată la aderare la Uniunea Europeană cu doar 620.000 de locuitori (cam cât un județ al României), a decis semnarea unui contract cu compania chineză China Road and Bridge Corporation privind construcţia unei autostrăzi de 170 de kilometri. Cum guvernul din Muntenegru nu avea suma cerută de chinezi (în jur de 2,7 miliarde dolari), o bancă de stat din Beijing, China Exim Bank, a acordat imediat un împrumut de 1 miliard de dolari pentru primul tronson, de 41 de kilometri. Banii ar trebui rambursați început din anul acesta. 

Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al Muntenegrului, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic. 

Anul trecut, datoriile Muntenegrului erau de 4,33 de miliarde de euro sau 103% din PIB, iar capacitatea de a le rambursa a fost puternic afectată de pandemie, care a lovit puternic turismul, principala sursă de bani a țării. Practic, Beijingul deține acum un sfert din datoriile Muntenegrului, iar prima rată în contul împrumutului trebuie plătită în iulie. Dacă Podgorița nu poate plăti, contractul dă dreptul Chinei de a accesa terenurile muntenegrene ca garanție, sporind astfel temerile privind influența tot mai mare a Chinei în Balcani. De altfel, prin investițiile sale uriașe cu care a reușit să cumpere bunăvoința unor guverne controversate, Beijingul devine principalul rival al Occidentului la capitolul influență în regiune, și nu Rusia, cum a fost vreme de zeci de ani.  

RFI reamintește că vicepremierul din Muntenegru Dritan Abazovic preciza, recent, într-un interviu în Financial Times că instituțiile europene ar trebui să sprijine Muntenegru pentru a combate „influențele străine nocive”. Demnitarul muntenegrean estima că acest sprijin ar fi o „victorie ușoară” pentru UE, un răspuns la o provocare geopolitică pe măsură ce Beijingul își extinde noul Drum al Mătăsii în Balcanii de Vest. 

„UE este deja cel mai mare furnizor de asistenţă financiară pen­tru Muntenegru, cel mai mare investitor şi partener comercial al ţării“, a declarat purtătorul de cuvânt pe politică externă al UE Peter Stano. 

„Continuăm să-i susţinem, dar nu vom rambursa creditele pe care le contractează de la părţi terţe“, a mai spus acesta. 

Muntenegru va trebui să gă­sească propria soluţie în ceea ce pri­veşte plata creditului chinez, cheltuit pe un segment de aproximativ 40 km din autostra­da de 170 km, însă UE este dispu­să să ajute la finanţarea construirii restului autostrăzii prin intermediul Planului Economic şi de Investiţii de 9 miliarde de euro pentru Balcanii de Vest, potrivit Reuters. 

”Este o autostradă blestemată pentru Muntenegru”, notează și cotidianul francez Le Figaro. Un mare proiect care ar trebui să reprezinte intrarea micii țări balcanice în modernitate a devenit o povară. 

Șoseaua de mare viteză are rolul de a lega portul Bar, de pe coasta Muntenegrului, de capitala sârbă Belgrad. Dar acest proiect faraonic amenință să falimenteze țara. Primii 41 de kilometri, aproape de finalizare, cu 20 de poduri și 16 tuneluri peste munți, au însemnat o factură record de 20 de milioane de euro pe kilometru.  

FranceInter spune că așa arată, pe scurt, „capcana datoriilor”, în contextul politicii chineze a noului ”Drum al Mătăsii”: construirea infrastructurii cu prețul unei îndatorări masive față de Beijing. 

Statul chinez a cumpărat mari obiective de infrastructură, cum ar fi portul Pireu din Grecia sau companii privatizate din Portugalia, profitând de criza datoriilor. De asemenea, s-a implicat în Balcani, în proiecte pentru care țările nu au putut găsi alte finanțări. 

O influență care a ajuns să îngrijoreze Europa. Dar miza este mai întâi geopolitică și așa ar trebui văzută. Europa și-a neglijat vecinii din Balcani. S-a trezit de-abia recent, adoptând o strategie și oferindu-le o „perspectivă europeană”. Și tocmai în numele acestei strategii a venit cererea de ajutor. 

Freedom House spune că Muntenegru are 39% din datoria sa externă către China, iar Macedonia de Nord, 20%. 

„China a urmărit să câștige influență în regiune printr-o strategie de diplomație a datoriilor - adică oferirea de fonduri țărilor slabe din punct de vedere al infrastructurii și financiar", arată EU Observer,  citând un raport din anul trecut. 

În replică, un purtător de cuvânt al guvernului Chinei a declarat că motivul principal al creșterii costului autostrăzii îl constituie condițiile geologice dificile. 

El a menționat, de asemenea, că rata dobânzii împrumutului este de 2%, puțin în comparație cu datoria totală a Muntenegrului. 

"Investițiile chineze nu sunt motivate geopolitic și nici nu reprezintă o amenințare la adresa securității vreunei țări", a spus oficialul chinez citat de EU Observer. 

Într-o analiză despre situația din Muntenegru și despre influența tot mai mare a Chinei în regiune, siteul info-sud-est.ro dezvăluie „harta” investițiilor chinezilor în Europa Centrală și Balcani: „Între 2007 şi 2017, RP Chineză a investit peste 12 miliarde euro în economiile celor 16 state din Europa Centrală şi de Sud-Est, cu precădere în statele balcanice care nu sunt membre ale Uniunii Europene. 

Semnalul a fost dat în 2014 când companiile chinezeşti au finalizat primul proiect de infrastructură de transport din Europa: un pod peste Dunăre, la Belgrad, în Serbia. 

Cele mai mari fonduri au mers spre Serbia, cel mai apropiat aliat al Beijingului în regiune, cu un procentaj de aproape 35% din aceşti bani, urmată de Bosnia-Herţegovina, cu 21% din totalul investiţiilor, şi Muntenegru, cu 7%. Combinatul metalurgic de la Smederevo (Serbia), calea ferată de mare viteză dintre Belgrad şi Budapesta şi refacerea infrastructurii feroviare din Bosnia-Herţegovina sunt cele mai importante proiecte anunţate de Beijing. Lor li se adaugă cumpărarea portului Pireu, de lângă Atena, cea mai importantă poartă comercială a Greciei, în 2016, de către compania chineză de stat Casco. Recent, la reuniunea de la Dubrovnik, companiile chinezeşti şi-au arătat disponibilitatea de a construi şi centrala nucleară de la Belene, din Bulgaria. Prim-ministrul Boiko Borisov (demisionat în aprilie din funcție) a cerut, însă, timp de gândire”.