Ungaria, un fel de Tudorel Toader al Europei. Guvernul de la Budapesta o contestă pe Laura Codruța Kovesi. Motivele sunt halucinante: „a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzaţii inventate”

Ungaria nu participă la noul Parchet European (EPPO) întrucât guvernul de la Budapesta consideră că există anumite domenii în care o integrare europeană sporită poate fi dăunătoare suveranităţii naţionale, a declarat joi şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, potrivit agenţiei MTI, preluată de Agerpres.

Într-o declaraţie de presă la care a vorbit despre mai multe subiecte, Gulyas a mai spus că şefa EPPO, Laura Codruţa Kovesi, nu este persoana potrivită pentru a conduce această instituţie, el susţinând că numirea ei ar putea afecta eficienţa organizaţiei după ce Laura Codruţa Kovesi ''a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzaţii inventate'' şi ea însăşi a fost investigată. Oficialii unguri nu au oferit însă niciun exemplu concret în acest sens. 

De altfel, reacțiile critice ale guvernului Orban la adresa DNA și a Laurei Codruța Kovesi nu sunt de dată recentă, premierul maghiar declarând încă de acum 5-6 ani că este îngrijorat de „anchetele demarate de autorităţile române împotriva politicienilor maghiari”. 

Pe de altă parte, UDMR a fost, mai înainte de a face parte din actuala coaliție de guvernare, unul din partenerii  de bază ai PSD în acțiunea acestuia de mutilare a legilor justiției. Deputatul UDMR MÁRTON Árpád-Francisca fost în legislatura 2016-2020 acolitul lui Florin Iordache în comisia specială pentru modificarea legilor justiției, ocupând chiar funcția de vicepreședinte al comisiei a cărei activitate și obiectiv de a submina independența justiției a scos zeci de mii de români în stradă. 

Ungaria este una dintre cele cinci ţări membre ale UE - alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Irlanda - care nu participă la noul Parchet European ce şi-a început activitatea marţi.

Noua instituţie are rolul de a investiga şi de a iniţia acţiuni de urmărire penală împotriva autorilor unor delicte ce afectează interesele financiare ale UE, cum ar fi cazurile de fraudă cu fonduri europene ce depăşesc suma de 10.000 de euro, fraude de TVA de peste 10 milioane de euro, fapte de corupţie şi spălare de bani.