Germania, vulnerabilitatea majoră a Europei în fața Kremlinului. Concluziile unui istoric belgian, care scoate în relief vina purtată de stânga ecologistă germană

"Atitudinea Germaniei în raport cu criza ruso-ucraineană derivă din varii motive și pare pentru mulți observatori din exterior drept nedemnă de încredere, ipocrită și are rădăcini în vechile aranjamente istorice", a spus istoricul belgian David Engels pentru Agenția Poloneză de Presă.  

"Refuzul Germaniei de a trimite armament în Ucraina, propunerea către Rusia de a consolida <<neutralitatea climatică>> în schimbul dezescaladării conflictului și furnizarea a doar 5000 de căști militare către ucraineni i-au determinat pe unii oameni să se întrebe dacă acest comportament bizar nu reprezintă de fapt o formă de farsă deliberată", a completat istoricul.  

"Multe persoane încearcă să găsească o strategie rațională și cuprinzătoare în cazul poziționărilor politicienilor germani", a mai zis profesorul, adăugând că "actuala politică a Germaniei în legătură cu Rusia nu mai este ghidată de o strategie unitară și <<pozitivă>> de diplomație și presiune, așa cum a fost cazul în secolele XX și XIX, ci mai degrabă de o combinație dispersă de imperative diferite, în mare parte <<negative>>".

În opinia istoricului, un asemenea imperativ negativ este dependența energetică de Rusia.  

"Nu se bazează pe dorința de a se alia cu Rusia, ci pe decizia bizară a Angelei Merkel, influențată de presiunea ideologică venită din partea verzilor germani, de a renunța treptat nu doar la energia bazată pe cărbune, ci și la cea nucleară în doar câțiva ani, iar astfel a apărut necesitatea de a fi găsit gaz ieftin", a precizat istoricul.  

"Germania poate desigur să-și importe energia din SUA, dar o mare parte din societatea și clasa politică germană este marcată de o aversiune puternică față de SUA și NATO ca un rezultat al deceniilor de propagandă ecologistă de stânga împotriva <<imperialismului american>>. Asta se traduce în mod firesc drept o anumită simpatie față de Rusia", a explicat profesorul.  

Protrivit istoricului, acesta este singurul mod de a explica paradoxul politicienilor germani de stânga, care își arată simpatia față de țările ultra-conservatoare Rusia și Iran.  

"Aversiunea față de sistemul occidental de alianțe este cumva o consecință aparte a demilitarizării germane după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania a dezvoltat o paradoxală și copilărească formă de <<pacifism militant>>, înlocuindu-și aroganța militară cu o formă nouă de aroganță morală", a subliniat istoricul.  

"Pentru mai multe decenii, Germania s-a ținut departe de a-și sprijini aliații occidentali în vreo confruntare militară, limitându-se în cel mai bun caz la a face apeluri la moderație și la a vinde armament", a conchis istoricul. (sursa: AICI)