Armata invadatoare a lui Putin a înhățat Insula Șerpilor. Rușii s-au apropiat astfel la doar 45 de kilometri de România și ar putea revendica uriașele resurse de gaze și petrol din Marea Neagră


Armata invadatoare a lui Putin a înhățat Insula Șerpilor. Rușii s-au apropiat astfel la doar 45 de kilometri de România și ar putea revendica uriașele resurse de gaze și petrol din Marea Neagră

UPDATE. Trupele ruse ar fi capturat, joi seară, Insula Șerpilor, care se află la 45 de kilometri de Sulina, au anunțat grănicerii ucraineni. Insula a fost bombardată de nave rusești, iar infrastructura a fost distrusă. De asemenea, sunt informații potrivit cărora mai mulți militari ucraineni ar fi fost uciși în timpul bombardamentelor, după un schimb dur de replici cu forțele ruse care i-au somat să se predea. 

„Contactul cu soldații de pe Insulă a fost pierdut. Insula Șerpilor a fost capturată. Serviciul de Frontieră de Stat continuă să acționeze activ alături de Forțele Armate ale Ucrainei și Garda Națională pentru a opri inamicul care ne-a atacat insidios țara. Victoria va fi a noastră”, a scris, pe Facebook, ministerul de Interne din Ucraina.

Știrea inițială

Serviciul Graniței de Stat din Ucraina a informat printr-un comunicat că Insula Șerpilor, situată la doar 45 de kilometri de țărmul românesc, este atacată de forțe navale și aeriene rusești, scrie siteul defenceromania.ro.

"Insula Șerpilor a fost atacată de pe nave rusești. Ocupanții au tras asupra insulei cu artileria de la bordul navelor. Grănicerii și Forțele Armate se apără. În zonă sunt două nave ale Flotei Ruse de la Marea Neagră, Moscova și Vasily Bykov”, se precizează în comunicatul emis în jurul orei 16.00, fără alte detalii.

Serviciul Graniței de Stat a confirmat ulterior că Insula Șerpilor continuă să fie atacată, inclusiv cu mijloace aeriene.

Potrivit defeneseromania.ro, crucișătorul purtător de rachete Moscova este nava cea mai importantă a Flotei ruse de la Marea Neagră, fiind și nava amiral a flotei. Dotarea de bază a crucișătorului este reprezentată de complexul de rachete P-1000 Vulkan, cu 16 instalații de lansare. 

Nava de patrulare Vasily Bîkov este o navă nouă, prima din cadrul Proiectului 22160, introdusă în compunerea Flotei ruse de la Marea Neagră în 2018. Nava este una din cele 12 platforme purtătoare de rachete de croazieră Kalibr din cadrul acestei flote. Foarte probabil, nava de patrulare Vasily Bîkov este cea despre care Ministerul Apărării Naționale a anunțat că în cursul primei părți a zilei se afla la limita de nord a Zonei Economice Exclusive a României pentru a devia sau opri navele comerciale aflate în deplasare spre porturile ucrainene.

Insula Șerpilor - în realitate o stâncă (cu o lungime de 662 metri și lăţime de 560 metri, fără apă potabilă) -  se află în largul Mării Negre, la 45 de km de țărmurile României și Ucrainei, în dreptul golfului Musura. Tratatul de Pace de la Paris dintre România și Puterile Aliate și Asociate din 1947 a lăsat României insula, însă aceasta a fost transferată ilegal de URSS după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și anexată în cursul anului 1948, fiind alocată raionului Ismail al regiunii Odesa din Ucraina. 

Miza posesiei acestei insule era legată de importanța sa strategică, dar și de delimitarea platoului maritim continental al României. Nu s-a ajuns la un acord cu privire la acest platou continental. Au existat discuții în mai multe rânduri din 1967 și până în 1987. În 1987, sovieticii au făcut o ofertă refuzată de români. Conform acesteia sovieticii cedau românilor 4000 de km2 din cei 6000 din jurul insulei, dar românii nu au acceptat.

După destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991, Insula Șerpilor, împreună cu baza militară și cu apele sale teritoriale, a trecut în componența Ucrainei. 

Zăcămintele de petrol și gaze naturale găsite în jurul insulei - 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili - au mărit  miza acestei dispute, transformând-o dintr-una exclusiv strategică într-una strategico-economică. De aceea, disputa s-a mutat la Haga în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga care, în 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României (platoul continental), anume 9.700 km2 cu o adâncime medie de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km2 cu o adâncime medie sub 50 m. 

Potrivit CIJ, în ciuda efoturilor părții ucrainene care a construit inclusiv o bancă și un hotel, fără canalizare, pe stânca din Marea Neagră, Insula Șerpilor nu este considerată insulă, ci stâncî, ceea ce face să i se atribuie o mare teritorială nu mai mare de 12 mile marine. 

„Domnul Aurescu a fost cel care a câștigat în 2009 procesul de la Haga privind platoul teritorial din jurul Insulei Șerpilor, în urma căruia Bucureștiul a primit 80% din zona aflată în dispută în jurul acestei insule, adică aproape 10.000 din cei peste 12.000 de kilometri pătrați. A fost prima extindere a țării după 1918 și primul mare succes diplomatic.

După anexarea Crimeei în 2014, România are de facto o frontieră comună cu Rusia pe Marea Neagră. Moscova și-a asigurat prin acest rapt, tolerat de lumea civilizată, o poziție de forță în Marea Neagră, revenind cumva la geografia din perioada Războiului Rece. A crescut în acest fel controlul Rusiei asupra porturilor, rutelor comerciale și traseelor energetice. Etapa următoare în strategia Moscovei pare să fie preluarea controlului militar, prin hărțuirea NATO în Marea Neagră și pe termen lung prin excluderea Alianței din Pontul Euxin. 

Pentru prevenirea transformării Mării Negre în Lac Rusesc, celelalte state NATO din regiune, România, Bulgaria și Turcia, ar trebui să aibă o abordare comună, dacă nu cumva chiar o strategie. Deocamdată, însă, ele sunt divizate în funcție de interese particulare. ”, arată Deutsche Welle într-o analizată care poate fi citită integral AICI.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.