"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Întâlnirea dintre premierul pakistanez Imran Khan și Vladimir Putin, care a avut loc săptămâna trecută, chiar în ziua declanșării invaziei Ucrainei, părea să fi fost doar o capcană a Kremlinului, aranjată pentru a arăta că Rusia încă mai are relații cu alte țări în această perioadă.
Khan sosise la Moscova, miercuri seară, continuând o vizită de lucru planificată în ajunul invaziei. Deși premierul pakistanez și-a exprimat îngrijorarea cu privire la invazia Ucrainei, nu a denunțat-o, declarând doar, după întălnire, că „regretă situația dintre Rusia și Ucraina” și că speră că „diplomația poate face să fie evitat conflictul militar”.
La câteva zile după ce a ajuns înapoi în Pakistan, Imran Khan a declarat, într-un discurs televizat, că țara avea nevoie de acordul cu Kremlinul, lăudându-se apoi că a semnat contracte avantajoase pentru livrarea de gaze naturale și două milioane de tone de grâu din Rusia.
„Am semnat acorduri cu ei pentru a importa gaze naturale, deoarece rezervele proprii de gaze ale Pakistanului se epuizează. Inshallah (cu voia lui Dumnezeu) timpul ne vă spune că am avut discuții grozave”, a mai spus, luni, premierul Khan.
Ca și cum nu era destul de rău faptul că premierul pakistanez a devenit primul lider care a semnat un acord comercial cu Rusia după începerea invaziei, reprezentanții Pakistanului la ONU s-au abținut de la susținerea rezoluției de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, deși diplomații de top din 22 de țări ceruseră Pakistanului să susțină rezoluția în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite – sursa AICI.
Dacă Pakistanul se ține din ce în ce mai strâns de China, apropiindu-se acum și de Rusia, după ce a pierdut deplin justificat susținerea în bani și arme din partea Statelor Unite, India lasă de înțeles, de asemenea, că nu dorește să condamne Rusia pentru criminalul război început împotriva Ucrainei, după ce s-a abținut de la votarea rezoluției de condamnare de la ONU. Iar India, spre deosebire de Pakistan, este o parteneră importantă a Statelor Unite în alianțele formate împotriva Chinei.
Abia marți, la aproape o săptămână după începerea războiului, într-o convorbire telefonică cu președintele polonez Andrzej Duda și probabil la insistențele acestuia, premierul indian Narendra Modi „subliniat importanța respectării suveranității și integrității teritoriale a națiunilor”, după cum a arătat un comunicat al Ministerului de Externe al Indiei – sursa AICI.
Faptul că Pakistanul nu pare să aibă probleme în a susține Axa Răului este, în definitiv, un fapt mai puțin surprinzător, având în vedere felul în care a evoluat în ultimii ani relația sa cu China comunistă, în timp ce reținerea Indiei de a se alătura țărilor care se opun măcar diplomatic Rusiei, rămâne în continuare o mare surpriză.
