Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a dispărut de 12 zile. Surse de la Kremlin dezvăluie că Putin suspectează mai mulți șefi din armată și servicii de trădare. Dezastrul prinde un contur și mai clar: un alt comandant militar important a fost lichidat în Ucraina

Războiul lui Vladimir Putin contra Ucrainei pare să se confrunte cu o criză tot mai profundă, în condițiile în care ministrul Apărării, Serghei Șoigu, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai tiranului de la Kremlin, nu a mai fost văzut, în public, de 12 zile, iar un al 18-lea important lider militar a fost ucis pe frontul de lângă Mariupol.

Este vorba despre colonelul Alexei Șarov (foto jos), după cum au anunțat autoritățile militare ucrainene, decesul său venind să completeze pierderile cele mai dezastruoase înregistrate de Rusia în materie de ofițeri de armată de după cel de-Al Doilea Război Mondial: șase generali, șase colonei, trei locotenenți-colonel, dar și un maior și doi căpitani, potrivit unei evidențe realizate de publicația britanică Daily Mail.

În ceea ce-l privește pe Șoigu, acesta ar fi dispărut, acuzând probleme cu inima, după unele surse chiar un posibil infarct. Ultima oară a fost văzut în public pe 11 martie, iar ultima oară când un comunicat oficial a făcut referire la el a fost pe 18 martie. Pe site-ul Kremlinului se preciza atunci că urmează să discute cu Putin „progresele operațiunile speciale din Ucraina”. Nu este clar însă dacă acea întâlnire chiar a avut loc, pentru că nu au fost publicate nici imagini, nici alte informații.

După estimările de presă, Șoigu ar fi dispărut în zilele în care Putin suspecta serios că este trădat chiar din interiorul anturajului său de vechi colaboratori și începuse represaliile împotriva acestora, soldate cu arestarea mai multor generali și oameni din serviciile secrete pentru scurgeri de informații către americani și britanici (au fost arestați generalul Serghei Beseda, şef al direcţiei FSB pentru informaţii externe, şi adjunctul acestuia, Anatoli Bolukh, iar ulterior comandantul adjunct al Gărzii Naţionale din Rusia - Rosgvardia, generalul Roman Gavrilov).

Printre cei care i-ar fi stârnit suspiciuni lui Putin s-ar fi aflat și Șoigu, responsabil pentru operațiunile militare sângeroase din Ucraina soldate cu moartea a peste 10.000 de soldați și a mii de civili nevinovați.

Mai mult, fiica cea mica a lui Șoigu, Ksenia, 31 de ani, ar fi pozat recent în culorile Ucrainei.

Surse din cadrul Kremlinului au arătat că Putin este pur și simplu turbat din cauza evoluției războiului din Ucraina, fiind convins că este vorba de un act de sabotaj sau chiar de trădare din partea unuia sau mai multor apropiați care ar fi dezvăluit Statelor Unite și Regatului Unite tacticile militare ale Rusiei. Șoigu nu este însă numai un vechi colaborator apropiat, despre el se spune că ar fi chiar singurul prieten al lui Putin.

Sursele respective au mai precizat că informațiile transmise apoi de Londra și Washington către Kiev au făcut posibilă nu doar zădărnicirea unor importante planuri de atac ale Rusiei în Ucraina, ci și uciderea atâtor ofițeri ruși de top.

Sursele mai spun că nici în vechiul său aliat Alexander Bortnikov, șeful FSB, Putin nu mai are încredere, evitând să-l mai consulte în privat, unde îl preferă pe generalul Valeri Gerasimov,  actualul șef al Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse și prim-adjunct al ministrului Apărării.

De altfel, presa occidentală a scris recent că, în cazul în care Putin cade, Bortnikov, ar urma să fie succesorul acestuia la Kremlin.

O altă țintă a furiei și suspiciunilor lui Putin ar fi Igor Kostiukov, șeful Directoratului Principal al Statului Major General al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, cunoscut ca serviciul militar de informaţii (GRU), care ar urma să fie înlăturat în cadrul unor epurări mai ample.

Un alt șef de serviciu de informații (externe) vizat și suspectat de Putin a fost Serghei Narșkin, pe care l-a umilit public în cadrul unei ședințe-simulacru a Consiliului rus de Securitate, cu câteva zile înainte de invadarea Ucrainei.

Daily Mail mai scrie că Putin este preocupat mai degrabă de pierderile de echipament militar, fapt care reproșat lui Gerasimov, decât de numărul morților de pe câmpul de luptă, afirmând că și dacă mor 50.000 de militari nu ar fi vreo mare catastrofă raportat la obiectivele care ar fi atinse în caz de victorie.